Banca Mondială (BM) a revizuit prognoza de creștere economică a României pentru anul 2026 în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de proiecția din ianuarie, la 0,5% din PIB, o valoare de șase ori mai mică decât cea estimată pentru Polonia.
Noua prognoză evidențiază efectele cumulate ale politicilor fiscale restrictive, presiunilor legate de costul vieții și ale unui context internațional mai puțin favorabil pentru creșterea consumului.
„În România, presiunile crescute legate de costul vieții și politicile restrictive continuă să afecteze consumul, creșterea economică fiind estimată să încetinească la 0,5%, înainte de a reveni la 1,4% anul viitor”, se arată în raport.
În 2025, consumul privat a înregistrat un avans de doar 0,6%, față de aproape 6% în 2024, determinând ca PIB-ul să crească cu doar 0,7%, cea mai slabă performanță de la pandemia de COVID-19 încoace, notează experții BM. Guvernul a implementat măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, iar politica monetară restrictivă a contribuit la temperarea cererii interne, se arată în raport.
În Europa Centrală, BM se așteaptă la o încetinire a creșterii economice la 2,4% în perioada 2026–2027, comparativ cu 2,9% anul trecut. Investițiile publice, inclusiv cele provenite din fondurile Uniunii Europene, ar putea atenua parțial încetinirea consumului, dar presiunile inflaționiste mențin ratele dobânzilor la niveluri ridicate, împiedicând relaxarea politicii monetare.
În ciuda încetinirii economice, România înregistrează progrese în consolidarea fiscală
În ciuda încetinirii economice, România a înregistrat progrese semnificative în consolidarea fiscală. Deficitul fiscal s-a redus la 8% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, datorită unui pachet de reforme care a inclus majorări de taxe și înghețări ale cheltuielilor.
Ajustarea fiscală a avut efecte vizibile pe piața financiară: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a scăzut cu aproape 1,5 puncte procentuale, de la un maxim de 8,6% în mai 2025.
Banca Mondială subliniază că România intenționează să continue acest program ambițios de consolidare fiscală, iar deficitul ar putea scădea sub 6% din PIB până în 2027, conform planului aprobat de Comisia Europeană pe șapte ani. În termeni ESA, deficitul este proiectat să ajungă la 6,4% în 2026 și la 5,7% până în 2027.
Cheltuieli cu dobânzile s-au dublat în ultimii trei ani
Costurile serviciului datoriei publice au crescut semnificativ în ultimii ani. În România și Polonia, cheltuielile cu dobânzile ca pondere în PIB aproape s-au dublat în ultimii trei ani, din cauza majorării plăților de dobânzi și a rambursărilor de principal, ceea ce exercită presiuni suplimentare asupra bugetului public și limitează spațiul pentru alte investiții, avertizează experții Băncii Mondiale.
(Citește și: ”Erste / România – paradoxul statelor din ECE, în plin șoc din Iran: Cea mai independentă energetic, dar și cea mai vulnerabilă fiscal”)
***
Urmărește-ne pe Google News
