Banca Mondială preconizează că activitatea economică în Caucazul de Sud și Asia Centrală va stagna în următorii doi ani din cauza incertitudinilor piețelor globale și problemelor comerciale, potrivit experților Băncii Mondiale.
Cel mai recent raport al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală identifică drept cele mai mari provocări pentru factorii de decizie din regiune: scăderea schimburilor comerciale, politicile imprevizibile și scăderea prețurilor la materiile prime exportate. Raportul avertizează de asemenea că presiunile inflaționiste sunt persistente din cauza creșterii prețurilor la alimente, pieței muncii tensionate și „posibilelor șocuri pe partea ofertei”.
„Riscurile sunt puternic înclinate spre o direcție negativă,” se arată în raport. „Incertitudinea crescută a politicilor globale, fragmentarea comerțului, înmulțirea barierelor comerciale, tensiunile geopolitice și volatilitatea piețelor financiare duc la înrăutățirea prognozelor.”
Ratele de creștere pentru Caucazul de Sud și Asia Centrală sunt așteptate să scadă ușor în următorii doi ani. În Caucaz, este de așteptat ca Georgia să înregistreze cea mai mare scădere a performanței economice, deși rata de creștere prognozată la 5% pentru 2026 rămâne totuși superioară celorlalte state din regiune. Banca estimează că Armenia va înregistra o creștere ușoară, cu o rată prognozată de 4% în 2025, urcând la 4,2% în anul următor. Azerbaidjanul, în schimb, va experimenta un declin, scăzând de la o rată de creștere de 2,6% în acest an la 2,4% în 2026.
Kârgâzstan și Tadjikistan vor înregistra cele mai semnificative scăderi ale creșterii economice din Asia Centrală în următorii doi ani, în timp ce încetinirea din Kazahstan va fi mai puțin accentuată, conform estimărilor Băncii Mondiale. Rata de creștere a Uzbekistanului este așteptată să rămână constantă în perioada 2025–2026, la 5,9%.
Apariția incertitudinilor legate de politici, subliniată de un posibil război comercial bazat pe tarife între marile puteri economice globale, subminează eforturile statelor din Asia Centrală de a promova comerțul prin reducerea taxelor vamale în regiune. Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan au făcut pași în ultimul an pentru a rezolva disputele de frontieră și simplicarea procedurile vamale, însă beneficiile acestor măsuri în termeni de creștere a fluxurilor comerciale ar putea fi întârziate de ridicarea tarifelor vamale.
Banca Mondială recomandă drept cea mai bună modalitate pentru țările cu venituri medii, inclusiv cele din Caucazul de Sud și Asia Centrală, ca să gestioneze riscurile economice existente, accelerarea reformelor structurale care stimulează întreprinderile private și spiritul antreprenorial.
„Țările ar beneficia de pe urma accelerării reformelor structurale interne, în special a celor care promovează dezvoltarea unui sector privat dinamic, inovația și concurența,” se arată în raport. „În întreaga regiune, tranzițiile economice de succes au fost determinate de transformarea sectorului privat, cu factorii de decizie trecând de la protejarea companiilor existente la promovarea dinamismului afacerilor și recompensarea în fincție de rezultate.”
Raportul evidențiază o „creștere bruscă” a datoriilor gospodăriilor în Caucaz și Asia Centrală, ca o tendință cu posibile efecte negative asupra creșterii economice. Banca atrage atenția în special asupra Kârgâzstanului, unde la începutul anului 2025 „expansiunea anuală a creditelor de consum a depășit 85% în termeni nominali, devenind cea mai mare componentă a portofoliilor de credite ale băncilor.”
Raportul nu intră în detalii despre modul în care sunt folosite aceste împrumuturi sau care sunt condițiile de acordare. Alte date economice sugerează că veniturile gospodăriilor din Asia Centrală nu țin pasul cu inflația, ceea ce indică posibilitatea ca cetățenii să se împrumute pentru a-și acoperi cheltuielile lunare. Dacă este așa, creșterea bruscă a împrumuturilor în Kârgâzstan ar putea fi un semnal de avertizare pentru o posibilă criză a creditelor neperformante.
Raportul mai evidențiază că, în ciuda înăspririi restricțiilor și a creșterii hărțuirii migranților din Asia Centrală în Rusia, remiterile către familiile din Kârgâzstan și Uzbekistan au înregistrat o creștere în 2024 față de anul precedent. Muncitorii uzbeci au trimis acasă aproape 15 miliarde de dolari în 2024, majoritatea banilor provenind din Rusia. Între timp, Georgia – o țară care s-a apropiat geopolitic de Kremlin în ultimii doi ani – a înregistrat o scădere semnificativă a sumelor primite din remiteri în aceeași perioadă.
Cititi si: Reuniunea FMI – Banca Mondială s-a încheiat: mai multe întrebări decât răspunsuri – marile îngrijorări ale economiștilor
***
Urmărește-ne pe Google News
