Banca Mondială a revizuit din nou, joi, prognozele pentru România și estimează că economia țării noastre va stagna în 2026, după ce în primăvară instituția financiară a revizuit negativ prognoza de creștere economică a României pentru anul 2026 în scădere cu -0,8 puncte procentuale față de proiecția din ianuarie (+1,3%), la +0,5% din PIB.
Comparativ, pentru Polonia, Banca Mondială are o estimare de creștere a PIB de +3,1% în 2026.
Anul viitor, economia României ar urma să crească cu 1,7%, iar în 2028 economia românească ar urma să înregistreze un avans de 2%.
Banca Mondială: ”Spațiul fiscal limitat din România va restrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul energetic”
Evoluția slabă a economiei românești din 2026 e pusă inclusiv pe seama creșterii prețurilor materiilor prime și a țițeiului, având în vedere impactul inflaționist/stagflaționist al războiului din Orientul Mijlociu.
”Cele mai multe economii din Europa Centralp și Asia (ECA) sunt importatoare nete de energie și se estimează că vor fi afectate în 2026 de presiuni generate de creșterea prețurilor materiilor prime. Din ianuarie, cele mai mari revizuiri în scădere au fost înregistrate în România, Turcia, Moldova și Ucraina, fiind determinate în mare parte de șocul prețurilor materiilor prime, alături de evoluții specifice fiecărei țări”, arată Banca Mondială în raportul său semi-anual Global Economic Prospects publicat joi.
De notat că economia locală e afectată în acest an în special de programul de consolidare fiscală convenit de Guvern cu Comisia Europeană și cu partenerii externi (agenții rating, investitori etc) după deficitul bugetar record de 9,3% din PIB din 2024, fiind implementate în vara lui 2025 măsuri cu impact negativ asupra consumului, măsuri fiscale care au dus inclusiv la creșterea inflației la aproape 10% în toamna anului trecut – în prezent, la final de mai, inflația a fost de 10,9%, în ritm anual, inclusiv ca urmare a impactului războiului din Orientul Mijlociu.
În ciuda încetinirii economice, România a înregistrat progrese semnificative în consolidarea fiscală. Deficitul fiscal s-a redus la 7,6-7,7% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, și în primele 4 luni deficitul bugetar a fost de 1,17% din PIB.
”Inflația este estimată să crească în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie și alimente, înainte de a se tempera în perioada 2027–2028, pe măsură ce presiunile generate de prețurile materiilor prime se vor diminua. Transmiterea creșterii prețurilor la energie în inflație este de așteptat să fie mai puternică în economiile importatoare de energie care au ponderi mari ale energiei în indicele prețurilor de consum, precum Armenia, Georgia și Serbia. Efectele indirecte, prin presiuni în creștere asupra costurilor inputurilor, vor fi probabil mai pronunțate și în economiile cu o dependență mai mare de importurile de îngrășăminte, inclusiv Moldova, România și majoritatea țărilor din Balcanii de Vest”, arată Banca Mondială în raportul său.
Potrivit Băncii Mondiale, spațiul fiscal limitat din România va restrânge capacitatea autorităților de a absorbi acest șoc.
(Citește și: Banca Mondială, revizuire a prognozei de creștere economică a României pentru 2026: Încetinire severă sub efectul consolidării fiscale și al costurilor vieții)
(Citește și: Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an)
(Citește și: România plătește dobânzi la datoria publică echivalente cu un deficit bugetar: Au crescut de 3,5 ori în 5 ani și depășesc bugetul Armatei)
***
Urmărește-ne pe Google News
