Resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 5%, respectiv cu 1,2% în primele patru luni ale anului, însă în special pe seama importurilor: +81,6% importuri la energie electrică, +36,9% la țiței (scădere a producției interne de 7,1%) și +72,5% la gaze naturale (scădere a producției interne de 1,4%).
Producția internă de energie electrică a fost pe total în scădere cu 12,4%, comparativ cu primele patru luni din 2024, în ciuda faptului că (și) exportul de electricitate a crescut, chiar semnificativ, cu 6,4%.
Datele INS
Conform datelor comunicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada ian. – apr. 2025, principalele resurse de energie primară au totalizat 11,16 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 847.500 tep, raportat la perioada similară din 2024.
Datele INS relevă că resursele de energie electrică au fost de 23,22 milioane MWh, în creștere cu 351.300 MWh față de perioada ianuarie – aprilie 2024. Tabloul INS arată însă scăderi de producție internă la electricitate din toate sursele.
Scădere mare la producția din apă. Explicația datelor
Cea mai mare scădere, de aproape 2 milioane de MWh (-33,9%, în ameliorare față de -42,5% în perioada ian.-feb. 2025) s-a înregistrat la producția hidro. Totodată, producția din centralele electrice eoliene a scăzut cu -19,2%, față de primele patru luni din anul anterior.
Pe ansamblu, consumul final de energie electrică a fost de 16,95 milioane MWh, cu 1% mai mare față de primele 4 luni din anul anterior. Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,2%, iar consumul populației a crescut cu 5,5%, în timp ce iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,4%.
Conform statisticii oficiale de la INS, în ianuarie – aprilie 2025, exportul de energie electrică a crescut 6,4%, pe fondul creșterii producției fotovoltaice cu 31,1% față de primele 4 luni din 2024.
Problema și explicația rezidă aici: creșterea exporturilor de electricitate este explicată de exportul ieftin în miez de zi, când este soare, iar importul mai mare este explicat de faptul că importăm când dispare soarele, mai scump, când producția internă nu este suficientă. În plus, economia nu are suficiente resurse productive pentru a valorifica energia foto abundentă și ieftină produsă la nivel intern, ea fiind exportată ieftin.
Debitul slab al Dunării și lipsa vântului a limitat producția de regenerabile. Sezonul rece și ploile au mai umplut bazinele hidro după seceta majoră din 2024
Debitul Dunării la intrarea în țară, în luna aprilie, a fost din nou mult sub media multianuală a lunii aprilie (7.900 mc/s), sitându-se la valori cuprinse între valoarea minimă de 4.500 mc/s și cea maximă de 8.000 de mc/s, potrivit datelor Institutului de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
De asemenea debitele medii zilnice ale râurilor au fost relativ staționare, dar situându-se de asemenea sub mediile multianuale pentru această perioadă a anului.
Totodată în perioada ianuarie – aprilie 2025, intensitatea vântului a fost mai scăzută decât media perioadei, în timp ce centralele fotovoltaice au avut o producție mai mare.
Scădere a ponderii PZU. Urmează liberalizarea pieței
Creșterea producției foto și hidro odată cu trecerea sezonului rece a făcut ca prețul electricității pe piața spot a bursei de specialitate OPCOM să scadă semnificativ în aprilie comparativ cu februarie, ca exemplu. Astfel, media lunii februarie a fost de 430 lei/MWh în luna, pentru a doua lună de scădere la rând.
Media a fost totuși cu 44% mai mare față de media prețului de pe OPCOM din aprilie 2024, când media PZU a fost de 298 lei/MWh. Pozitivă este tendința de scădere a ponderii tranzacțiilor pe PZU (piața pentru ziua următoare) la 30% față de 48% în aprilie 2024.
(Citește și: Balanța energetică: Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,8% – importurile s-au majorat cu 5,2%)
***
Urmărește-ne pe Google News
