Au fost votați 2 judecători CCR – trimișii PSD și UDMR la Curte; miza e sensibilă, de ea depinde reformarea României

Parlamentarii au votat marți cele două numiri de judecători constituționali care le revin conform legislației. Așa cum s-a stabilit prin acordul negociat de coaliția de guvernare, judecătorul desemnat de Senat i-a revenit PSD, care îl trimite la CCR pe Mihai Busuioc (foto), președintele Curții de Conturi, iar din partea Camerei Deputaților a fost reprezentantul UDMR – este Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD).

Miza politică a numirilor este ridicată, întrucât de judecătorii constituționali depind ambițioasele reforme anunțate de coaliție prin programul de guvernare, inclusiv ajustările bugetare, măsurile de austeritate și reforma pensiilor speciale, în condițiile în care CCR deține controlul asupra legilor adoptate de Parlament..

În pofida încercării unor politicieni de a impune depolitizarea CCR, nominalizările de marți indică însă dorința actualei clase politice de a păstra sistemul ce permite folosirea Curții.

Procedura și condițiile pentru a judecătorilor CCR

• Curtea Constituţională este compusă din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

• Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.

• Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

• Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare.

• Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

• Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Senatul l-a votat, cu scandal, pe Mihai Busuioc pentru a-l înlocui la CCR pe Marian Enache

Busuioc, președinte al Curții de Conturi, este un politician care și-a construit întreaga carieră cu ajutorul susținerii PSD, fără să fi ocupat vreodată o funcție câștigată prin concurs.

Mihai Busuioc a fost ales judecător al Curţi  79 de voturi pentru şi 36 de voturi contra.

Rodica Cuşnir, propunerea S.O.S România, a primit 10 voturi pentru şi 105 contra, Niculescu Ţăgărlaş 2 voturi pentru, 113 contra şi propunerea AUR, Petrescu Adina, 24 de voturi pentru şi 91 contra.

CV-ul lui Mihai Busuioc:

A absolvit în 2002 Facultatea de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București, a urmat un master “Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, fondată de social-democratul Ilie Mischie.

Ca mulți alți politicieni, a urmat și cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.

A lucrat la Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, unde a promovat până pe poziția de director general și de unde a fost propulsat în Ministerul Dezvoltării, pe diferite poziții, devenind în 2017 secretar general al Guvernului.

Apropiat al fostului președinte PSD Liviu Dragnea, el a fost numit președinte la Curtea de Conturi

În fața criticilor privind pregătirea trimisului PSD la CCR, Sorin Grindeanu, președintele interimar al partidului, a declarat că, deși partidul a decis să îl susțină pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător constituțional, el personal l-a votat pe Robert Cazanciuc în cadrul votului intern din partid. 

Alegerea PSD a fost însă fără echivoc, întrucât Mihai Busuioc a obținut 20 de voturi, iar fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc – nouă.

Scandal la votarea lui Mihai Busuioc

Senatorul AUR Ciprian Titi Stoica a declarat în plenul Senatului că ”această numire nu este doar imorală, este de-a dreptul periculoasă pentru siguranţa statului nostru, pentru independenţa Curţii Constituţionale, pentru credibilitatea României faţă de partenerii europeni, dacă în fruntea unei instituţii cheie ajunge cineva atât de vulnerabil”. El a spus că Mihai Busuioc nu îndeplineşte condiţiile legale.

”Abuzul în serviciu, uzurparea de calităţi oficiale, falsul, sunt infracţiuni, nu opinii politice. România nu trebuie şi nu poate să fie apărată de impostori. Constituţia nu este un scut pentru protejaţii politicii. (…) Curtea Constituţională nu trebuie transformată în ultimul adăpost al complicităţii. Nu ne mai permitem asemenea recompense mascate oferite impostorilor. Nu în anul 2025. Nu într-un stat care încă mai speră că poate fi condus de lege şi nu de interese. Şi nu într-un an în care cerem românilor să se sacrifice tot ei pentru dezastru făcut de cei cărora astăzi le oferim imunitate în locul răspundării”, a arătat Stoica.

El le-a transmis celor de la PSD că sunt artizanii principali ai acestei numiri. ”Vă atrag atenţia că niciun act nu rămâne fără consecinţe”, a spus senatorul AUR.

Camera Deputaţilor l-a votat pe Csaba Asztalos

Camera Deputaţilor l-a desemnat, marţi, pe Csaba Asztalos, din partea UDMR şi susţinut de coaliţia de guvernare, pentru funcţia de judecător al CCR, care va ocupa postul vacantat de Varga Attila.

Csaba Asztalos a fost votat cu 195 de voturi pentru şi 73 de voturi contra. Verginia Vedinaş, din partea S.O.S România, a primit 13 voturi pentru şi 255 de voturi împotrivă. Axinte Lăcrămioara a fost votată cu 60 de voturi pentru şi 208 împotrivă.

Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Oradea și a urmat Studii Academice Postuniversitare Comunicare și Relații Publice SNSPA.

Între 1999 și 2002 a fost consilier al fostului președinte al UDM Marko Bela, după care a fost trimis de partid la Consiliul Național de Combatere a Discriminării, de unde pleacă de pe funcția de președinte.

(Citește și: ANI: Decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere poate afecta aderarea României la OCDE)

****