Evoluția exporturilor și importurilor României în ultimii șase ani (datele pentru 2024 sunt la 11 luni), arată pe lângă creșterea deficitului comercial, modificări a ponderii unora dintre principalele grupe de produse. Cele cinci mari grupe de produse analizate dețin 88,1% din totalul exporturilor și 88,5% din totalul importurilor.
Resetările din pandemie, scumpirea energiei, scumpirarea materiilor prime și variațiile de pe lanțurile de aprovizionare, problemele economice ale partenerilor comerciali, la care s-a adăugat majorarea salariilor și scăderea competitivității în anumite sectoare, au remodelat structura comerțui exterior al României. Nu știm, deocamdată, dacă în bine sau în rău:
Deocamdată, avem doar evoluțiile pe perioada crizelor de după 2019, iar trendurile sunt încă incerte. Singura certitudine e adâncirea deficitului comercial.
Importurile alimentare, în creștere, în pralel cu scădere exporturilor
La exportul de produse alimentare și animale vii, se observă o tendință fluctuantă a ponderii în total exporturi, corespunzătoare condițiilor meteo. Astfel, în anii în care se obțin recolte bune în cazul culturilor mari (cereale, floarea soarelui etc), exporturile cresc, depășind 8% din total, în timp ce în anii nefavorabili scad sub 7%.
În același timp, valoarea importurilor are o tendință îngrijorătoare de creștere ajutată și de inflația care a fost superioară în cazul produselor alimentare față de cele nealimentare la nivelul UE.
O caracteristică a agriculturii românești este dată de lipsa ramurilor care să aducă valoare adăugată, precum zootehnia și industria alimentară.
Astfel, pentru consumul intern se importă multe din alimentele procesate, ceea ce se reflectă în creșterea ponderii acestor importuri în total.
Industria chimică: Cel mai mare deficit comercial
Industria chimică este caracterizată printr-un deficit foarte mare, importurile fiind cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mari decât exporturile.
Un avans al exporturilor s-a produs în anul 2023, pe fondul livrărilor de produse petrochimice către Ucraina.
Anul 2024 a adus scăderea ponderii exporturilor de produse chimice cu aproape 3 puncte procentuale comparativ cu anul anterior.
Produsele prelucrate clasificate după materia primă cuprind produse precum oțel, aluminiu, cauciuc şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.).
Din cauza prețurilor la materiile prime energetice combinatele metalurgice și chimice și-au redus drastic producția, și implicit ponderea acestora în total exporturi.
Industria automotive rezistă eroic
Exporturile de mașini și echipamente de transport nu reprezintă doar cea mai mare pondere a exporturilor românești ci și coloana vertebrală a industriei prelucrătoare românești.
Principalele companii exportatoare sunt Dacia și Ford care depind însă de cererea de pe piața externă. Industria auto este din acest punct de vedere o vulnerabilitate pentru industria românească, precum și pentru întreaga regiune.
Cu toate acestea, automotive-ul românesc rezistă.
Industria ușoară își continuă scăderea
În categoria articole manufacturate diverse este inclusă cea mai mare parte a industriei ușoare, confecții, tricotaje, încălțăminte etc.
Producția acestui sector este în scădere continuă în România, în principal din cauza creșterilor salariale care fac producția neprofitabilă. În consecință exporturile sunt în scădere iar importurile cresc pe fondul cletuielilor tot mai mari ale gospodăriilor.
***
Urmărește-ne pe Google News
