România a înregistrat o creștere robustă a numărului de specialiști IT în ultimul deceniu, de la 139.900 în 2014 la 221.600 în 2024, echivalentul unei creșteri de +58,4%. Deși acest ritm este apropiat de media UE (+62,2%), România pornește de la o bază semnificativ mai mică, arată Ioan Nistor, economistul-șef al Băncii Transilvania (BT), într-un raport de analiză.
În 2024, numărul total de specialiști TIC în UE a ajuns la 10,27 milioane, Germania conducând cu 2,26 milioane (22% din totalul european).
România rămâne codașă în ceea ce privește ponderea specialiștilor TIC în totalul forței de muncă: 2,8% față de media UE de 5,0%. Doar Grecia înregistrează o proporție mai mică, arată Nistor.
Numărul de specialiști IT în Europa (mii persoane, Eurostat)
Evoluția numărului de specialiști IT (mii persoane, Eurostat)
Reziliența sectorului în fața șocurilor economice
Această sub-reprezentare indică o integrare limitată a competențelor digitale în restul economiei și o digitalizare insuficientă la nivel sectorial, potrivit analizei BT, care adaugă totuși că creșterea constantă a numărului de profesioniști IT indică investiții susținute și dezvoltare a capacităților digitale la nivelul pieței muncii.
Pe de altă parte, faptul că ponderea specialiștilor IT este sub media UE indică o creștere mult mai lentă a sectorului IT dacă se compară cu piața muncii la nivel general. Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în anii imediat după incidența pandemiei, perioada 2021-2022, grație creșterii serviciilor digitale, a pozițiilor din companii ce au trebuit să sprijine munca la distanță și dezvoltarea infrastructurii tehnologice.
De notat că piața IT se confruntă cu o perioadă mai dificilă, după boom-ul din primii ani post-pandemici și eliminarea în final de 2024 a facilităților fiscale acordate sectorului.
Provocări structurale: exodul de creiere și competitivitatea internă
Per total, cererea internă pentru specialiști IT este în continuare în creștere, alimentată de inițiativele naționale de digitalizare și de agenda digitală europeană. Cu toate acestea, România se confruntă cu două provocări majore, conform economistului șef al BT:
- Migrația forței de muncă calificate (brain drain) către Vestul Europei, unde salariile și perspectivele de carieră sunt superioare;
- Capacitatea limitată a angajatorilor locali de a oferi pachete atractive și oportunități de dezvoltare profesională comparabile cu cele internaționale.
Aspecte demografice și de gen. Reprezentarea femeilor și structura pe grupe de vârstă
Conform lui Ioan Nistor, România excelează în ceea ce privește participarea femeilor în domeniul IT, cu o pondere de 27,3% în 2024 — una dintre cele mai mari din UE, depășită doar de Estonia (27,6%). La nivel UE, media este de 19,5%, în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de 2014.
De notat că majoritatea profesioniștilor IT din România (61,7%) au peste 35 de ani, acest indicator înregistrând o creștere de 13,4 puncte procentuale față de 2014. Această tendință poate indica fie prelungirea traseului educațional, fie emigrarea tinerilor și subliniază nevoia de politici orientate spre atragerea și reținerea tinerilor specialiști, arată Nistor.
Nivelul educațional
Potrivit analizei BT, 78,6% dintre specialiștii IT români dețin o diplomă de învățământ superior — peste media UE de 67,4%.
Conform lui Ioan Nistor, rezultatul subliniază baza educațională solidă pentru sector, esențială pentru transformarea digitală și competitivitatea pe termen lung.
Distribuția pe sectoare economice
În România, profesioniștii IT sunt concentrați în sectorul informații și comunicații (66,2%), urmat de servicii profesionale, științifice și tehnice (4,3%), și activități financiare și de asigurări (4,0%). Ponderea redusă în alte domenii economice semnalează o integrare digitală limitată la nivel transversal, comparativ cu economiile europene mai mature digital.
„Concentrarea reflectă fundamentul economiei digitale, cererea fiind cea mai ridicată în domenii direct legate de dezvoltarea de software, securitate cibernetică, cloud computing și analiza datelor. Industria TIC din România rămâne strâns legată de tendințele globale de outsourcing și nearshoring, care continuă să alimenteze cererea pentru profesioniști calificați”, explică Nistor.
Potrivit acestuia,România se află pe o traiectorie pozitivă în ceea ce privește dezvoltarea forței de muncă în domeniul TIC, remarcându-se prin:
- creștere semnificativă a numărului de specialiști;
- performanțe bune în privința educației și a echilibrului de gen.
Totuși, decalajele față de media europeană persistă în privința ponderii în totalul angajaților și a diversificării sectoriale.
Pentru a valorifica potențialul digital, România trebuie să adopte măsuri coerente în următoarele direcții:
- Reducerea migrației forței de muncă calificate, prin stimulente fiscale, salarii competitive și programe de dezvoltare profesională;
- Integrarea competențelor digitale în sectoare economice non-IT, pentru a extinde cererea și oportunitățile;
- Atragerea tinerilor în cariere TIC, prin sprijin pentru educația STEM, parteneriate cu universități și burse de specializare.
(Citește și: ”IT-ul: Sectorul care a transformat ajutorul de stat în procente din PIB așteaptă cu sufletul la gură”)
***
