Creditarea sectorului agroalimentar, identificat drept o vulnerabilitate structurală a României, a înregistrat un avans modest în 2024, de doar 5,7%:
marea problemă este însă că stocul împrumuturilor pentru echipamente de producție a scăzut, în vreme ce creditele pentru finanțarea stocurilor au explodat.
Chiar și așa, cele mai multe finanțări bancare au mers către asigurarea lichidităților și capital de lucru, și nu pentru investiții: mai puțin de un sfert din credite au fost luate pentru dezvoltare/creșterea productivității și competitivității.
În plus, valoarea creditelor neperformante au crescut cu un alarmant 27%.
Un alt fenomen: deoarece au probleme cu bancabilitatea, nu mai putin de 20% din credite sunt luate nu din bănci, ci de la IFN-uri.
Creditele bancare accesate de sectorul agroalimentar din România se ridicau la 27,6 mld. lei la nivelul lunii decembrie 2024, în creștere cu 5,7% față de anul 2023. Aceste împrumuturi reprezintă circa 13% din împrumuturile acordate de bănci companiilor nefinanciare, potrivit calculelor CursDeGuvernare.ro pe baza datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Avansul s-a produs pe fondul unei creșteri accelerate a nevoii de finanțare a stocurilor: +35,6% față de 2023, până la 2 mld. lei.
Împrumuturile pentru capital de lucru (trezorerie) au înregistrat un avans semnificativ mai redus, de doar 3,9%, acestea reprezentând peste 50% din creditele bancare accesate de companiile din sectorul agroalimentar.
Împrumuturile pentru echipamente s-au contractat în 2024 cu 5,5%, până la 6,6 mld. lei, acestea având a doua cea mai mare pondere în mixul finanțării sectorului.
Sectorul care a atras cele mai consistente finanțări din partea băncilor a fost cultivarea plantelor nepermanente, cu aproape 40% din totalul creditelor, urmat la mare distanță de creșterea animalelor (circa 10%) și producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor de carne (9,6% din total).
Numărul de credite accesate de companiile agroalimentare a scăzut ușor în 2024, cu 1,2%, până la 27.185, în vreme ce numărul de companii cu credite s-a menținut la același nivel (8.840).
Creștere accelerată a creditelor neperformante: +26,8% în 2024
Valoarea creditelor neperfomante a înregistrat o creștere substanțială în 2024, de 26,8% potrivit datelor BNR.
Stocul creditelor neperformante a ajuns astfel la 925,7 milioane de lei. Ca număr, 1.610 credite au fost declarate restante la finele lui 2024, față de 1.194 cu un an înainte.
Numărul de companii cu restanțe la bănci a crescut cu peste 20%, la 703.
20% din finanțarea instituțională accesată de companiile agroalimentare provine de la IFN-uri
La nivelul lunii decembrie 2024, 7.603 firme din sectorul agroalimentar aveau credite în valoare de 7,4 mld. lei luate de la IFN-uri. Stocul acestor împrumuturi s-a menținut relativ constant față de anul precedent, el reprezentând circa 21,1% din valoarea împrumuturilor accesate de companiile agroalimentare de la instituții financiare (excluzând eventuale credite de la entități financiare internaționale).
De punctat este și faptul că numărul acestor credite este mai mare decât cel al creditelor bancare, fiind vorba, cel mai probabil, de împrumuturi de valori mai reduse.
Un alt aspect interesant al acestui tip de finanțare este că aceasta a fost destinată preponderent finanțării echipamentelor (2,2 mld. lei din totalul de 7,4 mld. lei).
De asemenea demn de menționat este că deși condițiile de creditare ale IFN-urilor sunt mai relaxate decât cele ale băncilor, rata de neperformanță este similară: 3,3% în cazul băncilor, față de 3,8% în cazul IFN-urilor. Astfel, circa 284,3 milioane de lei din împrumuturile accesate de companiile agroalimentare erau neperfromante la nivelul lunii decembrie 2024.
Industria alimentară, o importantă sursă de deficit comercial
Produsele agroalimentare reprezintă a patra cea mai mare sursă de deficit comercial a României.
Importurile de alimente aproape s-au triplat în ultimul deceniu, de la 4,1 în 2014 la 11,4 mld. euro anul trecut.
În același timp, exporturile de produse ale industriei alimentare românești au scăzut în 2024 cu peste 14% față de anul precedent, la 6,5 mld. euro.
Vulnerabilitate structurală
Potrivit specialiști BNR, balanța comercială cu produse agroalimentare reprezintă o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive:
existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și
(ii) necesitatea asigurării securității alimentare.
Un grup de lucru din cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a identificat încă din 2020 o serie de măsuri menite să diminueze această vulnerabilitate structurală. Acestea vizează exclusiv latura oferta, iar îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar se numără printre prioritățile identificate.
O listă de companii agroalimentare cu potențial de a deveni campioni
De altfel, experții BNR – CNSM au realizat și o metodologie pentru identificarea unor potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar.
În baza acesteia au fost identificate mai multe companii cu capital autohton și cu un nivel mai ridicat de competitivitate. Redăm în continuare câteva exemple, ordonate în funcție de cifra de afaceri de la nivelul anului 2022.
(Citește și: ”BNR – o listă neobișnuită: 167 de companii competitive cu capital autohton din sectoare strategice. Cele 7 criterii după care au fost alese”)
***
Urmărește-ne pe Google News
