ANAF și Vama au colectat în februarie cu 15% mai mult pe net, scăzând restituirile de TVA, comparativ cu luna februarie 2024, a anunțat luni Barna Tánczos, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor. Acesta a afirmat că luna februarie se încadrează în parametrii prognozei de venituri bugetare care fundamentează bugetul de stat pentru anul 2025.
În februarie 2024, ANAF și Vama au colectat 30,1 miliarde de lei. Cu o rată de creștere de 15% pe net, colectarea pe februarie 2025 s-a ridicat cel mai probabil la aproximativ 34,5-35 miliarde de lei.
„Luna februarie intră pe această prognoză și veniturile pe luna februarie, așa cum le-am închis acum câteva zile – și nu este toată închiderea făcută – și ne uităm la încasările generate de ANAF și de Vamă (…) și avem o creștere în parametri, față de februarie 2024, de 17% pe brut și 15% pe net, scăzând restituirile de TVA – este o lună în parametri. Nici foarte bună, nici foarte slabă, dar dacă mergem lună de lună în acest ritm cu siguranță vom reuși să închidem anul cu un deficit de 7% (din PIB, care este ținta bugetului pentru 2025)”, a afirmat luni ministrul Finanțelor într-o discuție la Europa FM.
Dinamica veniturilor bugetare și a execuției cheltuielilor va fi extrem de importantă în acest an, în care estimarea de încasări este considerată a purta riscuri majore de neîndeplinire, deci risc pentru neatingerea țintei de deficit de 7%. Guvernul a majorat în luna decembrie o serie de taxe și a eliminat anumite facilități fiscale pentru anumite sectoare, ceea ce va majora colectarea pe parcursul anului.
Ministrul Finanțelor: Evoluțiile din piețele financiare au reintrat pe o tendință de normalizare
Tánczos a mai afirmat că ianuarie a fost o lună „mai ciudată”, acesta făcând referire la perturbările politice din final de 2024, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, care au provocat perturbări inclusiv pe piețele financiare (care au majorat dobânzile) și în economie, cu o reducere a consumului și creștere a economisirii.
Totodată, anumite amânări la plată (cosmetizări) de pe final de 2024 pe prima lună a noului an au împins deficitul bugetar la 0,6% din PIB, respectiv 11 miliarde de lei. Datele oficiale au indicat și o scădere a veniturilor (din cauza plății unor restanțe față de mediul de afaceri și a slabei încasări de fonduri europene), precum și explozia unor categorii de venituri (în special dobânzile, asistența socială și salariile bugetarilor).
„A fost un șoc în piețele financiare cu privire la ce s-a întâmplat în România și care sunt perspectivele de viitor. Evoluțiile au revenit de atunci pe o tendință de normalizare, am avut decizia de păstrare a ratingului, cu o perspectivă negativă, cumva de așteptare pentru alegeri. (…) Zi de zi finanțatorii României se uită la evoluția politică”, a afirmat Barna Tánczos.
Acesta a dat ca exemplu scăderea de 15-20 de puncte de bază (0,15-0,20%) a costului de finanțare pe 10 ani al României, care a survenit după „invitarea” la audieri a candidatului independent pro-rus Călin Georgescu.
„Perspectiva este stabilă pentru această țară și așa va rămâne pe termen mediu și lung”, a mai spus ministrul Finanțelor.
Discuțiile despre reforma fiscală, ce ar trebui aplicată din 2026, vor începe după alegerile prezidențiale
Acesta a mai afirmat că până la finalul lunii aprilie nu vor exista discuții cu privire la reforma fiscală la care s-a angajat România prin PNRR.
„Pentru cei 7 ani în care ne-am angajat să facem consolidare fiscală și să reducem deficitul avem nevoie de predictibilitate, să ne respectăm cuvântul dat față de contribuabili”, a spus ministrul, adăugând că taxele nu vor fi majorate în acest an.
Principalele coordonate bugetare: Veniturile bugetare provenind de la UE reprezintă 13,1% din total venituri bugetare estimate
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025.
(Citește și: ”Execuția: Anul bugetar a început cu stângul – Cosmetizările de la finele lui 2024 s-au vărsat în luna ianuarie / Investițiile, în scădere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
