Execuția bugetară din ianuarie s-a încheiat cu un deficit de 0,6% din PIB, respectiv 11 mld. lei, datele oficiale indicând o scădere a veniturilor (din cauza plății unor restanțe față de mediul de afaceri și a slabei încasări de fonduri europene), precum și explozia unor categorii de venituri (în special dobânzile, asistența socială și salariile bugetarilor).
Nici investițiile nu au început anul cu dreptul. Scăderi s-au înregistrat atât la capitolul finanțări din fonduri europene cât și la capitolul finanțări din fonduri publice.
Veniturile totale au însumat 46,75 mld. lei, în scădere cu 1,4% față de ianuarie 2024, pe fondul reducerii fondurilor europene și a unor categorii de venituri curente, se arată în nota publicată de Ministerul Finanțelor. Mai exact, scădere semnificative s-au consemnat la încasările din TVA (ca urmare a majorării rambursărilor de TVA în ianuarie) și accize (efect de bază ridicat în ianuarie 2024).
În același timp se remarcă contribuții pozitive mai însemnate în cazul încasărilor din impozitul pe salarii și venit (dividende scoase de antreprenori înainte de noua majorare a acestui impozit) și contribuții de asigurări.
Impozitul pe dividende, creștere de 256% înainte de majorare
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,86 mld. lei, înregistrând o creștere de 62,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+256,5%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,2%), și impozitul pe veniturile din pensii (26,3%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 17,07 mld. lei, în creștere cu 9,2% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. ”Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în ianuarie 2024”, susțin reprezentanții MF.
Scădere de 12% a încasărilor din TVA: Statul și-a mai achitat din restanțele față de mediul de afaceri
Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au înregistrat 10,54 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an).
Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, dar și de un efect de bază ridicat, explică MF.
Astfel, în ianuarie 2025 s-au restituit 3,76 mld. lei, față de 2,7 mld. în ianuarie 2024.
Veniturile din accize au însumat 3,44 mld. lei, consemnând o scădere de 20,1% (an/an), explicată de evoluția negativă a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-36,8%, efect de bază ridicat). În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică pozitivă, de 18,1%.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,70 mld. lei, în scădere cu 59% față de anul trecut.
Creșteri de două cifre la cheltuielile cu salariile bugetarilor și pensiile publice
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 57,76 mld. lei au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld. lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 7,38 mld. lei, în creștere cu 3,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld. lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. ”Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, explică MF.
Creștere de 132,9% a cheltuielile cu dobânzile datoriei publice
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld. lei în ianuarie, cu 2,19 mld. lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Datoria publică este rostogolită permanent prin contractarea de noi împrumuturi, dar dobânzile acestor credite (în creștere din cauza situației precare a finanțelor publice) sunt plătite lunar de la buget.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,8 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli. Suma este cu 41,4% sub nivelul din ianuarie 2024.
Alte cheltuieli au fost de 1,30 mld lei (în creștere cu 44,3%), reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
-28% la investiții
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 2,49 mld. lei, în scădere cu 44,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile de capital (investiții finanțate exclusiv de la bugetul de stat) au însumat 2,6 mld. lei în ianuarie, la jumătate față de ianuarie 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 5,3 mld. lei, cu 28,15% mai mici decât în luna ianuarie 2024, când au fost în valoare de 7,37 mld. lei.
(Citește și: ”Deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial, precum și inflația – principalele provocări pentru economia României în 2025”)
***
Urmărește-ne pe Google News
