Prima de risc a României s-a ameliorat și mai mult în această săptămână, dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei scăzând la un nou minim al ultimilor 2 ani după prima emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale din 2026 și trecerea prin Guvern a reformei administrației publice, întârziată 6 luni în Coaliție.
Prin emisiunea de obligațiuni Guvernul și-a acoperit o bună parte din necesarul de finanțare record din acest an: 3 miliarde de euro și 2 miliarde de dolari.
Dobânzile pe scadențele scurte și medii au scăzut la 6%
Dobânzile la care se împrumută România au scăzut la împrumuturile în lei cu între 10 și 40 de puncte de bază (0,1%-0,40%) în ultima lună, pe toate maturitățile. Cea mai mare importantă a venit pe partea mai lungă a curbei, cu dobânda pe 10 ani atingând joi 6,31%, cel mai scăzut nivel din februarie 2024 încoace. În același timp, pe scadențele scurte și medii, dobânzile au ajuns la 6% și chiar sub pentru titlurile pe 2 ani (vezi grafic mai jos).
Raportat la acum 6 luni, dobânzile au scăzut puternic, de la niveluri de peste 7% pe întreaga curbă a maturităților la titlurile de stat în lei (vezi graficul Romania Yield Curve).
”Randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani au scăzut cu 47 de puncte de bază (0,47% – n.r.) de la începutul anului, o evoluție mai pozitivă decât cea a titlurilor de stat din Polonia care au scăzut cu 23 de puncte de bază de la începutul anului și superioară titlurilor de stat din Ungaria, care au înregistrat o scădere a randamentului de 37 de puncte de bază de la începutul anului”, punctează și analiștii BCR Cercetare.
Nazare: Vrem să reducem dobânzile suverane sub 6% pentru toate maturitățile
O scădere similară a dobânzilor suverane a venit după trecerea de CCR a reformei pensiilor magistraților, respectiv după reconfirmarea în funcție a premierului Ilie Bolojan. Declararea reformei pensiilor speciale ca neconstituțională era văzută ca un risc la mandatul lui Bolojan.
Trecerea reformelor semnalează o calmare a tensiunilor din coaliția de guverne pe tema austerității. În același timp, mai toate măsurile de corecție a deficitului la 6% din PIB în acest an au fost deja aprobate, singura necunoscută rămânând evoluția economiei. Pentru relansare, Guvernul a aprobat un pachet de sprijin pentru pentru investiții, cu impact total de 5 miliarde de euro până în 2032, menit să stimuleze creșterea economică.
ministrul Finanțelor Alexandru Nazare afirma recent că își propune să reducă dobânzile la care se împrumută România – un indicator-cheie al percepției piețelor – sub nivelul de 6% pentru toate maturitățile, până la sfârșitul anului. Evoluția va fi susținută de faptul că agențiile de rating vor reconfirma în următoarele luni calificativul investment-grade al României și, posibil, vor îmbunătăți perspectiva negativă, la stabilă, în a doua parte a anului. Fitch a reconfirmat vineri ratingul României și perspectiva negativă, dar a semnalat că menținerea direcției va duce la o modificare a perspectivei.
Pentru a îmbunătăți situația fiscală a României, coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrată pe reducerea deficitului la 6,2% din PIB în acest an, după ce anul trecut a obținut progrese peste așteptări în diminuarea acestuia, a spus Nazare, în februarie, pentru Bloomberg.
Scăderea deficitului și așteptările de reducere a inflației ajută tendința
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a evidențiat săptămâna trecută îmbunătățirea primei de risc în ultimele luni, pe care a caracterizat-o drept ”extraordinară”. Faptul că România se poate împrumuta mai ieftin înseamnă mai puțini bani cheltuiți pe dobânzile aferente datoriei publice.
Declarațiile lui Isărescu:
- Prima de risc. O îmbunătățire extraordinară – și nu exagerez – față de ce am avut în timpul crizei politice din mai-iunie, deci înainte de formarea guvernului. Dar și așa, avem cea mai mare primă de risc comparativ cu țările cu care ne comparăm. Îmi spunea cineva că mai trebuie să lucrăm la asta. Ce înseamnă asta. Să te uiți… În momentul în care ai un asemenea deficit… Am avut un deficit care se ducea spre 10% (din PIB), și după contul curent și pe buget – deficitul bugetar spre 10%. Pe cont curent înseamnă cam 3 ani de creștere economică de 3% – deci ne-am împins dincolo de ceea ce produce țara, economia, cam cu 3 ani înainte. Dacă am spune că creșterea economică s-a redus… la 1% cât a fost în 2024 și 2025, sunt aproape 10 ani.
- Deci ce trebuie mai mult ca să înțelegem cât de mult depindem de finanțarea externă. Pentru că jumătate din finanțarea acestor deficite se face de pe piețele internaționale și atunci trebuie să te uiți și la ce spun creditorii. Nu poți să spui că nu te interesează. Ați văzut ce a zis Fitch, ați citit cu mare atenție comunicatul, dar numai câțiva ați publicat partea de concluzii, care spunea: dacă continuați direcția asta, spre vară-toamnă probabil o să aveți și o îmbunătățire cel puțin de perspectivă. Vă răzgândiți, o luați în altă parte, atunci de la BBB- și perspectivă negativ (la junk) e numai un pas.
- Și nu e vorba numai despre scumpirea creditelor externe. S-ar putea, în situații ca acestea, să nu mai ai acces, pur și simplu, la piețele de capital. Cum a fost în 2009. Ni s-au închis piețele. Atunci noi am și apelat la Fondul Monetar Internațional, pentru că în 2009 a fost ceea ce se numește un sudden stop – timp de câteva săptămâni nu am mai avut acces la finanțarea externă și de-aia ne-am dus la Fond. Acum, într-adevăr, avem finanțarea Uniunii Europene, dar și aia se poate înrăutăți dacă nu facem ce trebuie. Iar piețele sunt deschise, cu costurile pe care le dă prima de risc, costuri încă ridicate – dar avem acces la finanțare. Și atunci trebuie să ne uităm ce zice reprezentantul piețelor, finanțatorilor externi – Fitch. Peste o săptămână o să îl ascultăm și pe cel de la Moody’s – probabil o să ne spună aceleași lucruri.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cât i-or fi cerut lui Bolojan pe reformă?”)
(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)
(Citește și: ”Datoria publică a bătut pragul critic de 60% din PIB – România a plătit 2,6% din PIB numai pe dobânzi, în 2025”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu: Dobânzile din piață au scăzut cu două puncte fără să reducem dobânda-cheie – Măsuri de relaxare fiscală și monetară ar decredibiliza România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
