Împrumuturile totale din 2025 ale Guvernelor Ciolacu (II) și Bolojan s-au cifrat, la final de an, la suma anuală record de 265 miliarde de lei (53-54 mld. euro), aproape 14% din PIB, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.
Dimensiunea record a finanțărilor atrase de Guvern în 2025 a venit după ieșirea de sub control a deficitului bugetar în anul electoral 2024, dominat de creșteri alerte de salarii pentru bugetari și de pensii, care au fost apoi erodate de inflația de aproape 2 cifre din a doua parte a lui 2025.
În același timp, o parte din împrumuturile atrase în luna decembrie 2025 au reprezentat pre-finanțare pentru 2026.
Evoluția față de 2024 și 2023 – Cât a fost deficitul în miliarde de lei în ultimii 2 ani și cât a fost necesarul brut de finanțare
Amintim că, în 2024, Guvernul Ciolacu (I) a împrumutat 252 miliarde de lei după ce a actualizat de 3 ori necesarul de finanțare pe parcursul anului.
În 2025, deficitul bugetar s-a redus la 7,65% din PIB (cash) de la 8,65% (cash) în 2024, cu toate că suma împrumutată a crescut cu 13 miliarde. Deficitul bugetar a fost de 146 miliarde de lei, față de 152,72 miliarde de lei în 2024.
Tot comparativ, în 2023, împrumuturile Guvernului României s-au ridicat la circa 204 miliarde de lei, iar deficitul bugetar nominal a fost de 89,9 miliarde de lei.
Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an, iar, împreună, cele două dau așa-numitul necesar brut de finanțare.
De unde s-a împrumutat România
Acestea sunt împrumuturi contractate de pe piețe – interne și externe – și prin diverse plasamente private. Amintim că necesarul de finanțare a fost revizuit în sus la prima rectificare bugetară din acest an, la 259 miliarde de lei – cu 27 miliarde de lei față 232 miliarde de lei cât estimase Guvernul Ciolacu 2 la realizarea bugetului de stat. Nivelul a fost cu circa 11% mai mare decât calculele de la începutul anului.
Un exercițiu similar a avut loc și în anul electoral 2024, când inițial Guvernul Ciolacu estimase un necesar de finanțare de 217 miliarde de lei, iar cel real a fost de 252 miliarde de lei, ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor, respectiv ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii în context electoral.
Per total, execuția planului de finanțare a fost foarte bună în acest an având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi una înșelătoare. Această lipsă de credibilitate și de măsuri pe zona reducerii cheltuielilor continuă însă să fie plătită sub forma unor costuri suverane de finanțare foarte mari pentru o țară din UE, cu rating investment-grade.
Mai jos prezentăm structura împrumuturilor și sursele de finanțare în 2025:
- de pe piața internă Ministerul Finanțelor a împrumutat 160,02 miliarde de lei, din care 47,2 miliarde de lei reprezintă finanțări ale populației;
- de pe piața externă au fost împrumutate 104,79 miliarde de lei (20,76 mld. euro), din care:
- 15,71 mld. euro prin eurobonduri,
- 3,19 miliarde de euro prin plasamente private organizate de Trezorerie pentru diverși investitori (externi dar și interni), operațiuni care nu sunt anunțate public,
- 0,76 mld. euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (componenta împrumut) și
- 1,12 mld. euro de la instituții internaționale de dezvoltare precum BERD, BEI etc.
Deficitul acumulat a dus la creșterea dobânzii medii cu 1 punct procentual – De aici și nevoia urgentă de a reduce deficitul
Această creștere a necesarului de finanțare în ultimii 2-3 ani, cuplată cu criza electorală, fiscală și bugetară din 2025, a adus cu sine o creștere masivă a cheltuielilor cu dobânzile și a nivelului dobânzilor la care România se împrumută.
Cheltuielile cu dobânzile ale României au fost de 50,5 miliarde de lei în 2025, cu 14,2 miliarde lei mai mari față de 2024. România a ajuns astfel să aibă cheltuieli cu dobânzile de 2,6% din PIB, un nivel în creștere masivă de la 2,1% în 2024 și 1% în mare parte din anii anteriori.
În acest context, dobânda medie la datoria publică a României a ajuns în septembrie 2025 la 4,6%, de la 3,6% în decembrie 2023, pe măsură ce o parte din datoria atrasă la dobânzile mici din pandemie a ajuns la maturitate, iar împrumuturile noi s-au făcut la dobânzi mai mari.
De altfel, dobânda medie la datoria emisă în 2025 a fost de 6,2% pe an, de departe cea mai ridicată din regiune, conform analiștilor Erste/BCR.
Necesarul de finanțare nu va scădea decât din 2027. Vârful de replată al datoriei publice va fi în 2026, cu plăți și refinanțări de peste 150 de miliarde de lei
Amintim că nevoile brute de finanțare ale României sunt estimate să scadă abia din 2027, pe măsură ce deficitul bugetar și sumele rambursate în contul serviciului datoriei publice se vor reduce, potrivit strategiei de administrare a datoriei publice, adoptată în final de 2025 în Guvern.
Potrivit documentului guvernamental, România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie în următorii 2 ani: 288 miliarde de lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
Din moment ce o parte din necesarul de finanțare brut al lui 2026 a fost deja mutată în 2025 ca pre-finanțare, avem o țintă indicativă de 275-280 miliarde de lei pentru anul viitor ca nevoi de finanțare. Asta la un deficit bugetar estimat la 133,9 miliarde de lei (aprox. 6% dintr-un PIB estimat la 2.036 mld. lei) și un necesar pentru replata datoriei care ajunge la scadență de aprox. 154,3 miliarde de lei, un vârf.
Pentru 2027, Ministerul Finanțelor estimează un deficit bugetar de 128,2 miliarde de lei (5,7% din PIB) și o scădere a rambursărilor de capital în contul datoriei publice, la 116,2 miliarde de lei – cu toate că până atunci Guvernul va mai emite în anul următor datorie pe termen scurt, adică titluri de stat cu scadența în 2027.
Planul României: deficit de 3% în 2031, doar din cauza cheltuielilor cu dobânzile – adică surplus bugetar primar
Corecția deficitului bugetar din a doua parte a lui 2025 (de la instalarea guvernului Bolojan) și în special rezultatul bun din final de 2025 (7,65% deficit față de ținta de 8,4% din PIB) a produs o scădere a dobânzilor la care se împrumută România, de la mult peste 7% la puțin peste 6% pe scadențele scurte și 6,5% pe maturitatea 10 ani.
Dincolo de această evoluție pozitivă, planul României vizează reducerea deficitului la sub 3% din PIB în 2031, cu surplus bugetar primar – adică doar cheltuielile cu dobânzile vor produce deficit bugetar. Acest plan a fost deja aprobat de Comisia Europeană și vizează ținerea sub control a cheltuielilor (cu plafoane de creștere maximă a cheltuielilor publice) și o reformă fiscală care a fost în mare parte implementată.
(Citește și: ”Nevoia de finanțare a României va crește în 2026 – statul pregătește o strategie de gestionare a costurilor: mai puține euroobligațiuni, mai multă prefinanțare”)
(Citește și: ”Ministrul Nazare, interviu în Bloomberg: Obiectivul pe termen scurt al Guvernului este scăderea dobânzilor suverane la sub 6% – Reducerea deficitului trebuie să fie un „proiect național””)
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
