Creșterea vârstei de pensionare în România este un subiect important pe agenda actualului Guvern, care și-a propus să limiteze pensionarea timpurie a diferitelor categorii profesionale.
Cum crește vârsta de pensionare pentru femei
Înainte de a detalia cum urmează să se realizeze creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, trebuie menționat că vârsta de pensionare este în creștere în România și pentru populația generală, mai exact în cazul femeilor.
La nivelul lunii februarie 2026, vârsta de pensionare pentru femeile din România este de 62 de ani și 6 luni. Ea se află în creștere etapizată până în ianuarie 2035, când urmează să se egalizeze cu vârsta de pensionare a bărbaților (65 de ani).
Așadar, începând cu ianuarie 2035, și femeile din România se vor pensiona la 65 de ani.
Creșterea vârstei de pensionare în România pentru populația generală
De asemenea, în privința creșterii vârstei de pensionare pentru populația generală, trebuie menționat că noua Lege a pensiilor (nr. 360/2023) prevede că, dacă speranța de viața crește, atunci va fi crescută și vârsta de pensionare.
Astfel, începând cu ianuarie 2035, vârsta standard de pensionare de 65 de ani se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România la un interval de maximum 3 ani.
În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, autoritățile competente vor lua măsuri de modificare a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață, prin modificarea cadrului legal. De exemplu, dacă se constată că speranța de viață a crescut cu 5 ani, atunci vârsta standard de pensionare va crește cu 2 ani și 6 luni.
Creșterea vârstei de pensionare în România – ce prevede legea pensiilor
În situația în care se constată o evoluție negativă a speranței de viață, vârsta standard de pensionare nu poate fi majorată. Totodată, în situația în care creșterea vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, aceasta nu va fi majorată.
Potrivit legii, odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), Consiliul fiscal trebuie să întocmească la fiecare 3 ani un raport prin care verifică dacă vârsta standard de pensionare a fost modificată în funcție de evoluția speranței de viață.
Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situația în care sunt identificate abateri, Guvernul este obligat să majoreze vârsta standard de pensionare conform prevederilor legale.
Creșterea vârstei de pensionare în România pentru magistrați
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la finalul anului trecut, și care recent a fost declarată constituțională de CCR, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.
Până acum, procurorii și judecătorii se puteau pensiona dacă aveau o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, ceea ce înseamnă că se puteau pensiona și la 47-48 de ani.
Noua lege crește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum în cazul populației generale, însă face acest lucru în mod etapizat. Mai exact, vârsta de pensionare a magistraților crește de-a lungul a 15 ani, urmând să ajungă la 65 de ani în ianuarie 2042.
Până atunci, magistrații și procurorii se pot pensiona astfel:
a) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
b) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
Creșterea vârstei de pensionare în România pentru magistrați se face etapizat
c) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 51 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
d) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
Cum crește vârsta de pensionare pentru magistrați
e) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2030 – 31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
f) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 54 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
g) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;
Creșterea vârstei de pensionare în România pentru judecători
h) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 26 de ani;
i) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2034 – 31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 57 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 27 de ani;
j) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2035 – 31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 28 de ani;
k) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2036 – 31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 29 de ani;
Creșterea vârstei de pensionare în România pentru procurori
l) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2037 – 31 decembrie 2037 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 60 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 30 de ani;
m) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2038 – 31 decembrie 2038 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 31 de ani;
Cum crește vârsta de pensionare pentru magistrați
n) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2039 – 31 decembrie 2039 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 32 de ani;
o) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2040 – 31 decembrie 2040 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 63 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 33 de ani;
p) persoanele pentru care condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlineşte în intervalul 1 ianuarie 2041 – 31 decembrie 2041 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiţia unei vechimi totale în muncă de cel puţin 34 de ani.
Creșterea vârstei de pensionare în România – militari, polițiști, angajați din MAI, SRI, SIE
După ce CCR a stabilit că legea privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților este constituțională, Guvernul a anunțat că în luna martie va iniția mai multe proiecte de legi care să crească vârsta de pensionare și pentru militari, polițiști, angajații din zona de ordine publică și siguranță națională.
În momentul de față, și aceștia se pot pensiona, dacă îndeplinesc anumite condiții, la vârste de 47-48 de ani. Guvernul intenționează însă să crească vârsta de pensionare la 65 de ani, urmând ca doar anumite categorii profesionale unde efortul fizic este major (de exemplu, în cazul parașutiștilor) vârsta de pensionare să fie mai mică.
Foto: succo / Alexas_Fotos / pixabay.com
Dacă acest articol despre creșterea vârstei de pensionare în România vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Care sunt perioadele necontributive la pensie. Listă cu exemple
Ce sunt perioadele asimilate la pensie și ce punctaj se acordă pentru ele
Ce valoare are punctul de pensie. Ghid cu exemple de calcul
Ce sunt punctele de stabilitate la pensie. 3 exemple de calcul
Plata CASS pentru pensionari. Ghid cu 3 exemple detaliate
Care sunt stagiile de cotizare la pensie. Complet, minim, potențial
Vârsta de pensionare anticipată la femei în România – tabel
Când se egalizează vârsta de pensionare a femeilor cu a bărbaților în România
Vârsta de pensionare la femei în România. Ghid cu exemple
Ce sunt punctele de contributivitate la pensie. Ghid cu exemple
Ce înseamnă stagiul potențial acordat. Ghid cu exemple
Urmărește-ne pe Google News
