O rezistență semnificativă se conturează împotriva Industrial Accelerator Act (IAA), unul dintre proiectele centrale ale vicepreședintelui francez pentru industrie din Comisia Europeană, Stéphane Séjourné. Proiectul legislativ, criticat acum ca fiind prea protecționist și excesiv de birocratic, era programat pentru prezentare la finalul lunii februarie. Acum, prezentarea a fost amânată pentru luna martie, aceasta fiind a treia amânare, scriu mai multe publicații europene.
Potrivit Borderlex și Steel News, pachetul legislativ a fost respins în forma actuală de 9 din direcțiile generale ale Comisiei și nu beneficiază nici de sprijinul șefei Comisiei, Ursula von der Leyen. Proiectul ar urma să instituie și un nivel minim de componente de origine europeană (și din țări partenere de încredere) ce trebuiesc să intre în anumite bunuri industriale din sectoare strategice (auto, clean tech etc.).
În plus, bunurile europene vor primi întâietate la achizițiile publice europene, în detrimentul alternativelor străine ieftine, preferate de autoritățile locale. Achizițiile publice europene cumulează 14% din PIB-ul UE.
Buy European: Franța e marele susținător al unei abordări protecționiste. UK vrea să nu fie exclusă de la lanțurile UE de producție
Bloomberg scrie că Marea Britanie face lobby pe lângă țări precum Germania, Italia și Olanda pentru a respinge propunerile comerciale – considerate protecționiste – promovate de Franța, care ar exclude UK din lanțurile-cheie de aprovizionare ale economiilor UE. Statele membre ale UE sunt divizate în privința gradului de protecționism pe care ar trebui să îl adopte noua politică de achiziții publice „Made in Europe”, au declarat mai multe surse pentru Bloomberg.
Franța susține cea mai dură poziție, potrivit unor oficiali britanici și europeni, și solicită reguli ferme de preferință pentru bunurile și serviciile din UE – în special în industrii precum sectorul auto, tehnologiile avansate și energia regenerabilă. Deși multe state membre sprijină, în principiu, protejarea lanțurilor de aprovizionare ale continentului, mai multe dintre ele caută o formulă de compromis mai puțin restrictivă decât cea promovată de Paris, au precizat sursele.
Țările care ar fi afectate în mod special de varianta cea mai dură a propunerilor includ Germania, Italia, Olanda și Polonia, iar Marea Britanie le solicită sprijinul pentru a menține o relație comercială deschisă, în interes reciproc.
Germania vrea deschidere pentru „partenerii de încredere”. Distribuirea materiilor prime strategice din stocurile europene va deveni un punct de dispută
Suedia și Finlanda, precum și statele baltice, ar favoriza reguli mai relaxate privind conținutul local, au mai spus sursele.
Miniștri britanici de rang înalt și-au exprimat public îngrijorările legate de modificările propuse la nivelul UE, după ce Bloomberg a relatat în premieră despre acestea la începutul lunii. Rachel Reeves a declarat săptămâna trecută că este „îngrijorată” de unele dintre propuneri și că o orientare către protecționism „nu are sens”.
Discuțiile au devenit cel mai important subiect al relațiilor dintre Regatul Unit și UE în ultimele săptămâni, a afirmat un oficial britanic. Definiția a ceea ce înseamnă un „partener de încredere” al UE — cu alte cuvinte, țările terțe care ar beneficia de condiții mai favorabile — rămâne o chestiune deschisă la Bruxelles, potrivit surselor.
Opoziție în creștere. Franța vrea limitarea deținerilor străine în companii europene la 49%, pe modelul chinez. Propunerea e a lui Macron, care a reclamat măsuri similare inclusiv în SUA, în sectoarele strategice
Planul ambițios pentru un „Industrial Accelerator Act”, asumat de președinta Comisiei Ursula von der Leyen și coordonat de vicepreședintele executiv francez pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, se confruntă cu dificultăți considerabile. Prezentarea proiectului a fost deja amânată de două ori.
Potrivit presei bruxelleze, nouă direcții din cadrul Comisiei și-au exprimat deja o serie de critici ample față de cea mai recentă versiune a proiectului. Proiectul de regulament a fost caracterizat drept excesiv de birocratic și protecționist. Asemenea altor inițiative recente, propunerea poartă amprenta politicii industriale franceze și ar dezavantaja structural întreprinderile mici și mijlocii, în special în domeniul achizițiilor publice, și ar beneficia marile corporații.
Propunerile atribuite lui Séjourné, potrivit cărora investitorii străini ar trebui limitați la un maximum de 49% din deținerea directă sau indirectă în companiile europene, sunt de așteptat să întâmpine o opoziție puternică, în special din partea statelor membre dependente de capitalul extern.
Piețele financiare europene sunt deja considerate relativ neatractive pentru capitalul de risc. Restricții suplimentare privind structura acționariatului ar putea diminua și mai mult atractivitatea Europei ca destinație investițională, este opinia celor care se opun abordării protecționiste francize.
(Citește și: ”Concluziile summitului de la Alden Biesen. Europa cu 2 viteze prinde contur – Grupul liderilor reformiști vrea simplificarea și uniformizarea reglementărilor UE”)
(Citește și: ”Componentele auto ieftine din China sufocă motorul industriei auto europene”)
(Citește și: ”Cum se apără UE în fața Chinei: până la 70% conținut „made in Europe” la bunurile critice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
