Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, vineri, cu unanimitatea celor 102 judecători prezenți, să atace la CCR modificările aduse condițiilor de pensionare a magistraților, modificări asumate de Guvern săptămâna aceasta.
Decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și justiție (ICCJ) era așteptată, întrucât sesizarea anterioară pe aceleași modificări a fost declarată neconstituțională din motive extrinseci, astfel încât n-a existat o analiză pe fond a noilor măsuri.
Reamintim că proiectul de lege, care a făcut parte, inițial, din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
”La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a anunţat ICCJ.
În cadrul şedinţei, s-a analizat textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Ce prevede „reforma” pensiei magistraților
Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).
Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat
- cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării
- se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%
Argumentele sesizării CCR de către ICCJ, prezentate de Victor Alistar:
- ”Proiectul de act normativ discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Utilizează, de asemenea, termeni ambiguu şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate şi previzibilitate într-un stat de drept astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.
- ”Caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea, potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană. Obiectul acestor comunicări ale Comisiei, nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare. Al doilea element, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care astfel ar fi justificat urgenţa invocată”.
- Utilizarea unor termeni juridici inexistenţi în fondul normativ: ”În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate şi imprevizibilitate. Legea afectează principiul securităţii raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziţie reală. Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21 au o creştere bruscă la 60-64 de ani. Deci discutăm de o estimare de 66% dintre magistraţii în funcţie”.
- Discrimnarea între categoriile de pensii de serviciu. ”Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi magistraţii sunt singurii care au statut constituţional garantat. Care sunt elementele reliefate? La toate categoriile standardul minim de calcul este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus”.
(Citește și: Motivarea CCR privind neconstituționalitatea reformei pensiilor magistraților – Guvernul nu a solicitat avizul CSM)
****
Urmărește-ne pe Google News
