Premierul Ilie Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare va fi făcut public cel de-al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, cel care vizează administraţia locală şi centrală, unde se vor face reduceri de personal şi de cheltuieli. Acesta a precizat, în cadrul unui interviu la Europa Liberă, că actul normativ va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului.
În ceea ce priveşte administraţia locală, reducerile de personal se vor face gradual, a spus premierul. De notat că PSD a transmis vineri că insistă pentru implementarea programului său pentru stimularea activităților economice și a amenințat că nu va susține niciun alt pachet de măsuri guvernamentale care nu va cuprinde aceste propuneri. Mecanismul principal propus în Programul PSD este creditul fiscal.
Ședința de marți a coaliției se anunță a fi una importantă, urmând să fie discuții pe toate reformele amânate în ultimele 2 luni și jumătate. Inclusiv pachetul de reformă a pensiilor magistraților și pachetul de relansare economică vor fi pe agenda coaliției. Joi, în ședința de Guvern, ar urma să fie adoptată și legea ce ar permite preluarea activelor locale ale Lukoil de către statul român, în cazul în care nu se ajunge la o tranzacție privată cu privire la rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de 320 de benzinării din țara noastră.
Cum se vor face reducerile de personal în administrație
”De săptămâna viitoare, începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală, înseamnă că mai luăm încă un set de măsuri, în aşa fel încât, anul viitor, să scădem cu cel puţin două puncte procentuale acest deficit, să ne însănătoşim, practic, balanţa comercială, ca şi efect secundar, să ne luăm banii europeni ca să ne putem finanţa investiţiile, gândiţi-vă că jumătate din investiţiile României sunt asigurate din banii europeni. Dacă noi nu avem aceşti bani europeni, nu mai avem capacitatea să terminăm autostrăzi, linii de cale ferate, spitale şi aşa mai departe. Şi asta este un lucru important”, a anunțat Ilie Bolojan.
Şeful Guvernului a subliniat că reducerea cheltuielilor se va face concomitent în administraţia şi locală şi în cea centrală.
”În acelaşi timp trebuie făcută, pe de-o parte, timpul ne presează şi am spus că, cu cât le ai mai repede, cu atâta efectele se văd mai repede. Avem un acord în coaliţie pe această temă. Când ai patru partide, nu este foarte simplu să ajungi la nişte acorduri. Şi în ultima întâlnire pe care am avut-o, am găsit o formulă în aşa fel încât, pe de-o parte, să şi facem ceva cu adevărat, dar să şi găsim o perioadă de tranziţie de un an de zile, timp în care în 2026 va funcţiona o reducere care poate fi făcută în două ipoteze de lucru, dar din 1 ianuarie 2027 se intră la ipoteza de bază, care înseamnă un calcul corect al structurii de personal în administraţia locală, în funcţie de numărul de locuitori”, a explicat Bolojan.
El a explicat că plecările din sistem se vor face gradual, iar în cazul administraţiei centrale va fi nevoie de adoptarea unor acte normative subsecvente pentru punerea în aplicare a măsurilor.
Viitorul act normativ va stabili că numărului de angajaţi în administraţia locală va fi calculat după o formulă care ţine de numărul de locuitori, iar acolo unde personal este în plus, se va impune reducerea de personal sau a cheltuielilor de personal. Premierul a explicat că, în administraţia centrală, se va face o reducere cu aproximativ 10% a fondului de salarii şi se va opera ”transfer de competenţe către administraţia publică locală”.
Cheltuielile de personal în administrație au scăzut cu 5% în octombrie
Premierul a mai dezvăluit și câteva detalii din execuția bugetară, anume că, în octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5 procente faţă de luna octombrie a anului 2024.
”Cheltuielile publice au crescut până în vară, aşa este, de exemplu, cheltuielile cu salariile au crescut cu aproximativ 10% pe primul semestru faţă de semestrul întâi de anul trecut. Dar este pentru prima dată, în luna octombrie, când faţă de luna octombrie a anului trecut cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%”, a afirmat Ilie Bolojan.
Reducerea este, pentru luna trecută comparativ cu octombrie anul trecut, de aproximativ jumătate de miliard de lei, conform datelor prezentate de premier.
”Deci, în luna octombrie au intrat în vigoare toate măsurile pe care le-am luat în iulie şi faţă de 14 miliarde, cât reprezintă aproximativ cheltuielile lunare, 14,2 miliarde, cred că suntem la 13,7 miliarde. Deci pentru prima dată, datorită acestor măsuri, ne scad cheltuielile de funcţionare. Asta trebuie să facem”, a adăugat prim-ministrul.
Dezbateri pe buget. Premierul vrea înainte adoptarea Pachetului 3 de măsuri
Acesta a anunțat că și că, în următoarele două săptămâni, Guvernul va începe dezbaterile privind bugetul pe anul viitor. Prim-ministrul a atras atenția asupra faptului că, dacă pachetele legislative care aduc modificări fiscale nu vor fi adoptate înainte de adoptarea legii bugetului, ”există din păcate riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al ţintelor deficitului bugetar”.
”Trebuie să spunem deschis: bugetul va fi promovat în momentul în care pachetele pe care se bazează un buget predictibil vor fi adoptate şi dacă nu le adoptăm, cel mai târziu, până la jumătatea lunii decembrie, există din păcate riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis din punct de vedere al ţintelor deficitului bugetar. Şi nu ne putem permite asta ca ţară şi voi insista în perioada imediat următoare să punem în practică toate proiectele care, pe de-o parte, setează bugetul sănătos, respectăm jaloanele, ne încasăm fondurile europene şi creăm condiţii pentru ca de anul viitor să reluăm o creştere economică sănătoasă, cu o economie pusă pe baze corecte, cu legi bune şi cu o altă atitudine”, a afirmat el.
Când intră în CSAT lista de achiziții pe SAFE
În ceea ce privește bugetul Apărării, premierul Ilie Bolojan a spus că anul viitor va fi prevăzută o sumă mai mare pentru domeniul apărării decât cea alocată în acest an.
„Apărarea, conform angajamentelor pe care şi le-a luat România, va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu mult mai mare pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat şi vom creşte acest buget”, a afirmat prim-ministrul.
Totodată, în mai puțin de 2 săptămâni ar urma să fie supus aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării planul pe care România îl va propune autorităţilor Uniunii Europene în cadrul programului SAFE, care vizează întărirea capacităţii militare a Uniunii Europene.
„Ne propunem ca de luni într-o săptămână, pe data de 24, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să avem aprobarea pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană, în aşa fel încât la finalul anului şi la începutul anului viitor să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară să avem un program cu furnizori identificaţi explicit şi cu împărţirea cât se poate de clară pe componente”, a mai afirmat primul ministru.
Acesta a explicat că autorităţile române şi-au propus ca mai mult de jumătate din echipamentele militare pe care le vor cumpăra să fie produse „într-o manieră directă sau indirectă” în România, după cum şi-au propus să facă prin investiţii în sectorul de apărare şi să folosească o parte din banii accesaţi prin programul SAFE către componenta de infrastructură de mobilitate civil-militară, inclusiv prin finanţarea capetelor autostrăzii Moldovei.
„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, la nivel de conduceri, pentru că e nevoie de o colaborare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelaria primului ministru, preşedinţia României şi echipele noastre lucrează în comun cu Statul major, cu Ministerul de Interne, cu toţi cei implicaţi pentru a identifica potenţialii furnizori de armament pentru ceea ce solicită armata noastră, pentru a identifica ţările partenere cu care trebuie să facem achiziţii în comun, de asemenea inclusiv să colaborăm cu Ucraina pe producţia de drone”, a răspuns şeful Guvernului.
(Citește și: ”Recomandările FMI pentru România: Continuarea reformelor structurale, flexibilitate pe curs și pași hotărâți în corecția deficitului – Care sunt reformele-cheie pentru României și cum ar trebui să arate fiscalitatea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
