Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) recomandă României implementarea unui mix adecvat de politici și reforme structurale care să sprijine creșterea economică, să restabilească echilibrele fiscal-bugetare și să protejeze stabilitatea financiară, se arată în cel mai recent raport al FMI cu privire la România, adoptat de comitetul director al Fondului.
Raportul FMI vine după ce, în septembrie, o delegație a FMI a analizat la București evoluțiile recente ale economiei românești și planurile decidenților. Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.
”Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară”, se arată în documentul cu concluziile FMI, citat de Agerpres.
FMI spune că e nevoie de noi măsuri, după 2026, pentru corecția deficitului record din 2024 și oprirea tendinței de creștere a datoriei publice
Directorii FMI subliniază în raportul lor importanța ”executării complete” a consolidării fiscale planificate de Guvern în perioada 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea piețelor, a asigura sustenabilitatea fiscală și pentru a opri tendința de creștere a datoriei publice.
FMI arată în raport că ”deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din 2024” a fost cauzată de ”o reformă costisitoare a pensiilor și majorarea repetată a salariilor publice, care au majorat cheltuiala cu pensiile și salariile publice cu 40%, respectiv 24%, în 2024”.
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și echității sociale, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească ”mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității”, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital.
”Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor”, se mai arată în raport.
Pe de altă parte, reprezentanții FMI au fost de acord că presiunile inflaționiste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea inflației în intervalul țintă al BNR. Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut.
Recomandările FMI pentru reforma fiscală
Cel mai important, FMI face o serie de recomandări pentru o reformă fiscală, astfel încât procesul de corecție a deficitului bugetar să fie susținut dincolo de 2026:
- FMI salută eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, construcții și agricultură din 2025 și recomandă eliminarea tuturor scutirilor de impozit rămase – inclusiv pentru pensionari -, care, la nivel agregat, spune FMI, costă bugetul 0,6% din PIB.
- FMI arată că introducerea unei taxe moderate pe carbon din 2026 este un pas pozitiv, dar taxarea carbonului trebuie extinsă treptat. FMI recomandă creșterea accizelor și o traiectorie clară a taxei pe carbon, pentru a stimula eficiența energetică și investițiile verzi.
- FMI spune că România colectează din impozitul pe proprietate doar jumătate din media UE. O reformă bazată pe valoarea de piață și reducerea scutirilor ar aduce venituri suplimentare de 0,1–0,2% din PIB anual.
- Potrivit FMI, taxa pe cifra de afaceri din sectorul bancar, majorată la 4% și programată să expire la finalul anului 2026, riscă să afecteze intermedierea financiară, aflată deja la un nivel scăzut. În mod similar, taxa de 1% pe cifra de afaceri aplicată companiilor mari (IMCA) impune o povară disproporționată asupra firmelor cu marje de profit reduse, spune FMI. Autoritățile ar trebui, prin urmare, să analizeze măsuri alternative, mai puțin distorsionante, arată instituția.
- Pragul de încadrare ca microîntreprindere a fost redus de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 și va fi coborât la 100.000 euro în ianuarie 2026, conform planurilor Guvernului. FMI susține o nouă reducere, până la 88.500 euro, în linie cu pragul de scutire de TVA, despre care spune că ar contribui la limitarea posibilităților de arbitraj fiscal.
- FMI vorbește și despre un impozit progresiv pe venit (PIT), cu mai multe praguri de impozitare, despre care spune că ar contribui la creșterea veniturilor bugetare (cu cel puțin 0,5% din PIB) și ar îmbunătăți echitatea fiscală. Potrivit FMI, care a mai recomandat și în trecut impozitul progresiv, România are una din cele mai ridicate poveri fiscale pe muncă, iar impactul taxării asupra factorului muncă ar putea fi atenuat prin reducerea contribuției la sănătate. Pentru salariații cu venituri mici, povara fiscală ar putea fi diminuată prin creșterea deducerilor fiscale sau printr-un program de sprijin financiar pentru angajații activi (in-work benefit).
Reformele cruciale pentru România, în viziunea FMI
Totodată, oficialii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE).
FMI pune accent major pe faptul că România are una din cele mai reduse rate de participare la piața muncii, punctând că o creștere a ratei de participare ar echilibra finanțele publice și ar ajuta cu contrabalansarea tendinței demografice negative.
”Rata totală de participare la forța de muncă (LFP) a României, de puțin sub 70% în 2024, este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană, iar acest indicator este sub media UE pentru aproape toate grupele demografice, în special în cazul femeilor. Analiza experților arată că reducerea decalajului față de media europeană ar putea crește forța de muncă cu aproximativ 14,5% și majora PIB-ul potențial cu 6,5%. Politicile publice ar trebui să se concentreze pe sprijinirea angajării femeilor în economia formală, prin extinderea accesului la servicii de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației”, subliniază FMI.
”Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și reechilibrarea externă. Reformele în domeniul guvernanței, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului întreprinderilor de stat (prin AMEPIP) și o mai mare predictibilitate a cadrului de reglementare, sunt de asemenea cruciale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții.
Creșterea ratei de participare pe piața muncii prin investiții în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile. Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la consolidarea securității energetice”, au mai punctat oficialii FMI în raportul cu recomandări pentru România.
Potrivit FMI, fluxurile de investiții străine directe în România (ISD) sunt așteptate să crească ușor în 2025, la 2,6% din PIB, susținute de atractivitatea României ca destinație pentru relocarea investițiilor industriale (reshoring). În schimb, fluxurile de investiții de portofoliu în obligațiunile suverane sunt estimate să scadă, având în vedere consolidarea fiscală planificată.
FMI recomandă ”flexibilitate” pe cursul valutar, cu o abordare prudentă din cauza datoriei mari în valută – Supraevaluarea cursului de schimb a contribuit la slăbirea competitivității
În raportul FMI se arată că supraevaluarea cursului de schimb a contribuit la slăbirea competitivității externe, în timp ce directorii Fondului spun că BNR ar putea permite mișcări mai ample ale cursului valutar euro/leu, în ambele direcții, iar o astfel de creștere graduală pe termen mediu a flexibilității cursului de schimb ar spori reziliența economiei la șocuri.
Cu toate acestea, FMI menționează că un număr de directori au recomandat o abordare prudentă a unei flexibilități mai mari a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României.
”Stabilitatea cursului de schimb față de euro a generat o serie de dezechilibre, precum poziții de carry-trade acoperite și neacoperite și necorelări valutare în bilanțurile companiilor nefinanciare. În plus, supraevaluarea cursului de schimb a contribuit la slăbirea competitivității externe.
Prin urmare, o creștere graduală a flexibilității cursului valutar, însoțită de o comunicare clară (din partea BNR), ar ajuta cu acomodarea diferențialelor de dobândă, gestionarea șocurilor inflaționiste asimetrice, ar limita oportunitățile de carry-trade și dezechilibrele din bilanțuri, îmbunătățind în același timp competitivitatea externă și reziliența economiei la șocurile externe”, se arată în raportul FMI.
De notat că guvernatorul BNR Mugur Isărescu a punctat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că BNR nu a mai intervenit din vară în piața valutară și că, în ultimele luni, cursul a fost într-un regim de flotare liberă. Isărescu a punctat totuși că BNR folosește cursul euro/leu ca ancoră și că banca centrală va păstra ”o administrare a cursului de schimb”.
Potrivit raportului FMI, la nivel real (REER – real effective exchange rate), leul este mult supraapreciat în raport cu euro, cu un nivel de supraevaluare de 18,5% pe modelul de analiză cel mai de încredere.
Riscuri pentru sectorul financiar
Directorii au salutat și întărirea solidității sectorului financiar, care a înregistrat bilanțuri bancare mai robuste. Totuși, în contextul creșterii expunerii băncilor la datoria suverană, al creșterii puternice a creditului de consum și al volumului considerabil de credite neacoperite la risc valutar, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calității activelor, testării la stres a condițiilor de lichiditate și consolidării managementului crizelor.
FMI avertizează că, întrucât o pondere semnificativă a creditelor corporative în valută rămâne neprotejată la riscul valutar, capacitatea acestor debitori de a-și rambursa datoriile s-ar putea deteriora rapid în cazul unei deprecieri a leului.
”Într-un astfel de context, calitatea activelor bancare ar putea, la rândul ei, să se deterioreze, pe fondul unei activități economice slabe”, arată FMI.
În raport se menționează că, în discuțiile cu FMI, BNR a subliniat că testele sale de stres indică faptul că sistemul bancar dispune de capital și rezerve de lichiditate suficiente pentru a face față unui scenariu negativ sever, care ar include riscuri precum atacuri cibernetice sau tensiuni pe piețele financiare.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este vital pentru România și credibil pentru parteneri
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a transmis, după publicarea concluziilor FMI, că misiunea Fondului a recunoscut ”asumarea responsabilității și determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente”.
”Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în același timp vital pentru România și credibil pentru partenerii noștri. Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaște asumarea responsabilității și determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucția unei economii sănătoase și reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea ca vom atinge țintele de deficit și că vom asigura o creștere sustenabilă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Amintim că o misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a analizat în septembrie, la București, recentele evoluții ale economiei românești. Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.
Consultările în baza Articolului IV constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestora este de a examina situația financiară și economică la nivel național și de a formula recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.
(Citește și: ”Mugur Isărescu, BNR: Nu cred că vom avea recesiune. Cursul nu va scădea sub 5 lei/euro. Piețele ne arată că avem un echilibru bun curs-dobânzi. Din vară n-am mai intervenit pentru a ajuta leul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
