Document / Strategia Națională de Apărare: Acțiunile Rusiei, „principalele amenințări” – SUA, „pilon de neînlocuit al securităţii”. Corupția – punct vulnerabil al țării

Acţiunile ostile ale Federaţiei Ruse constituie „principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, Moscova fiind responsabilă de perpetuarea instabilităţii în regiune şi pe întreg continentul european”, se arată în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030 prezentată, miercuri, de președintele Nicușor Dan (foto) și postată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Documentul de 40 de pagini – care urmează să fie avizat de CSAT și apoi prezentat în Parlament de șeful statului, pe 26 noiembrie – cuprinde evaluarea contextului global de securitate și detaliaza amenințările și riscurile la adresa statului și cetățeanului, precum și direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale.

Potrivit Strategiei, ne aflăm în cel mai dificil context internaţional de securitate de după al Doilea Război Mondial, caracterizat de schimbarea profundă a echilibrului internaţional, de volatilitate crescândă şi incertitudine, determinate de erodarea accelerată a ordinii bazate pe reguli, reafirmarea politicii de putere a marilor actori globali şi intensificarea competiţiei strategice în multiple domenii: militar, economie, tehnologie şi informaţional.

Creşterea tensiunii în plan militar, generată de escaladarea atacurilor Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi multiplicarea provocărilor sale împotriva statelor occidentale prezintă un risc imediat pentru România şi Europa, în timp ce interacţiunea dintre SUA, China, Rusia şi UE este determinantă pentru conturarea pe termen lung a unui nou echilibru global. Acest climat geopolitic prezintă riscuri pentru România atât în domeniul securităţii, cât şi în cel economic şi comercial.

Conceptul-cheie al „Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030” este independenţa solidară.

„Prin manifestarea loială a solidarităţii cu aliaţii şi partenerii săi, România şi-a consolidat statutul şi poziţia în cadrul NATO şi UE. În sens simetric, urmărindu-şi consecvent propriile interese şi contribuind cu expertiza sa unică la politicile aliate şi europene, România a ştiut să dea o valoare deplină solidarităţii sale cu aliaţii şi partenerii. Se poate, prin urmare, afirma că cele două jumătăţi ale conceptului de independenţă solidară se vor consolida reciproc, ilustrând că adevărata independenţă nu se poate priva de loialitate şi că valoarea celei din urmă e fortificată de cea dintâi”, se arată în document.

Strategia dă o importanţă majoră Parteneriatului Strategic cu SUA, „pilon de neînlocuit al securităţii noastre şi platformă de avansare a prosperităţii României”. „Prezenţa militară a SUA în ţara noastră, precum şi investiţiile americane, cu precădere în domenii strategice şi de frontieră tehnologică, vor putea să ducă Parteneriatul nostru în etapa maturităţii sale depline, optimizând fundamentele securităţii noastre naţionale”, se arată în documentul citat.

Gamă extinsă de ameninţări recurente şi emergente, inclusiv hibride

Securitatea României este afectată de o gamă extinsă de ameninţări recurente şi emergente, care se manifestă în planurile politic, militar, economic, social, tehnologic şi informaţional. În ultima perioadă, tipul şi modul de manifestare a ameninţărilor la adresa securităţii României s-au diversificat, acoperind atât spectrul convenţional, cât şi cel hibrid.

Acţiunile ostile ale Federaţiei Ruse constituie principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, Moscova fiind responsabilă de perpetuarea instabilităţii în regiune şi pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre şi consolidarea capacităţilor militare ofensive. Este de aşteptat ca Federaţia Rusă să intensifice acţiunile hibride desfăşurate direct şi prin interpuşi împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activităţi cibernetice ostile, acte de sabotaj, operaţiuni informaţionale şi acţiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepţiile asupra realităţii, să discrediteze autorităţile române şi să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic.

Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc considerabil riscurile și amenințările la adresa securității României. O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova. O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

Pe de altă parte, acţiunile din spectrul hibrid generate de actori ostili, manifestate în special prin dezinformare, fake-news, manipularea spaţiului informaţional, influenţe maligne, însă şi prin atacuri cibernetice, angrenarea zonei de intelligence şi alte instrumente ale puterii rămân ameninţări persistente, cu efecte cumulative pe termen lung. Agresiunile din zona informaţională au ca scop modelarea şi/sau influenţarea percepţiei publice, în vederea subminării coeziunii sociale şi a încrederii în instituţiile democratice, în UE şi NATO.

De asemenea, afectarea infrastructurilor critice/vitale, inclusiv a celor destinate sistemului naţional de apărare a platformelor off-shore, a coridoarelor de energie din Marea Neagră sau a cablurilor de telecomunicaţii submarine, constituie o ameninţare emergentă la adresa securităţii naţionale şi a celei regionale.

China și limitarea accesului la resurse critice

Fără a nominaliza China, evaluarea contextului de securitate cuprinde și o referire la metalele rare: „Protecţionismul economic afectează derularea normală a schimburilor comerciale la nivel internaţional şi perspectivele de creştere economică mondială. La aceasta se adaugă acţiunile de control şi limitare a accesului la resurse critice şi metale rare, care pot adânci decalajul tehnologic intre state”.

Întrebat dacă spionajul chinez este luat în calcul în Strategia de Apărare, șeful statului a răspuns: „Această strategie este un document generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona, nu cred că ar trebui să individualizăm chestiunea asta. Chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des în Strategie, el răzbate: când vorbim de lanțuri de resurse critice, evident că e o bulină mare acolo – China. Orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate de instituțiile responsabile, pe de altă parte, China e un sector important în lume, în special pe zona economică, și interacțiunile României trebuie să țină cont de interesul național. Nu putem să rupem intempestiv relațiile economice cu China, trebuie să avem un echilibru”.

Corupția și lupta anticorupție

Corupţia vulnerabilizează în mod profund statul de drept şi afectează eficacitatea instituţiilor şi bunăstarea cetăţeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală şi criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naţionale, competiţiei loiale şi libertăţii economice.

Strategia propune limitarea drastică a corupției prin:

• abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile;

• implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;

• corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale.

Ascensiunea populismului, un semnal de alarmă

Radicalizarea, la nivel european, a discursurilor şi ideologiilor politice, ascensiunea populismului şi a extremismului, polarizarea societăţilor prin provocări majore pentru securitatea europeană şi a României, amplifică tensiunile sociale, erodează consensul politic şi creşte riscul de expunere la influenţe externe ostile, atrage atenția Strategie.

Tendinţele de populism, curentele anti-europene şi anti-UE, polarizarea politică şi presiunile asupra statului de drept în unele state membre UE pot contribui la fragmentarea proiectului european şi la diminuarea capacităţii Uniunii de a acţiona coerent ca actor strategic. Gestionarea acestor tendinţe maligne nu trebuie să inhibe dezbaterile oneste în rândul societăţii civile şi al clasei politice.

Principalele direcții de acțiune din Strategie

• creşterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării, până în anul 2035;

• utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiţii în capacităţile industriale de apărare, în special prin intermediul achiziţiilor publice comune, cum este programul SAFE;

• revigorarea industriei naționale de apărare, prioritizând următoarele direcții: conducere profesionistă pe model corporatist a companiilor din ecosistemul național de apărare; posibilitatea listării parțiale la bursă; stimularea producției interne; inovația tehnologică; transferul tehnologic și de know-how; dezvoltarea capacităților cu dublă utilizare; formarea şi motivarea personalului. Creşterea cooperării între autorităţile militare şi civile, precum şi între autorităţi şi operatorii economici privaţi;

• dezvoltarea și protejarea infrastructurii critice, inclusiv a celei destinate sistemului național de apărare, a celei cu dublă utilizare, a coridoarelor de mobilitate terestre, aeriene, navale, precum și a celei cibernetice și informaționale;

• creșterea competitivității economiei naționale și reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre regiunile țării și reducerea datoriei publice la un nivel sustenabil, în concordanță cu prevederile europene;

• asigurarea stabilității monetare și continuarea procesului de adoptare a monedei euro;

• asigurarea securităţii energetice şi a unor preţuri accesibile pentru cetăţean şi competitive din punct de vedere economic, inclusiv prin creşterea investiţiilor în proiectele de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, a proiectelor de producţie a energiei regenerabile şi a energiei nucleare;

• promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin: consolidarea educației vizând gândirea critică; dezvoltarea competențelor de alfabetizare media și digitală; asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente și bazate pe date verificate; respectarea valorilor patriotice și promovarea inițiativei cetățenești;

• susținerea păstrării și afirmării identității culturale, lingvistice și spirituale a românilor din diaspora și din comunitățile istorice de români aflate pe teritoriul altor state și încurajarea implicării comunităților de români de peste hotare în promovarea intereselor țării;

• valorificarea activă a calității de membru UE și NATO, a parteneriatelor strategice și a relațiilor cu entități statale și organizaționale care împărtășesc aceleași valori cu România;

• asumarea unui rol mai eficient în formatele de cooperare cu aliații și partenerii noștri, care să permită gestionarea coerentă a amenințărilor, îndeosebi a celor hibride, cu beneficii pentru consolidarea stabilității în plan regional și global;

• continuarea demersurilor pentru creşterea securităţii navigaţiei, inclusiv prin iniţiativa comună a României, Turciei şi Bulgariei având ca scop deminarea; consolidarea capacităţii de supraveghere, recunoaştere şi schimb de informaţii; implementarea Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră, incluzând obiectivul României de a găzdui un Centru de Securitate Maritimă.

După adoptarea Strategiei, pe baza dialogului consolidat și a coordonării interinstituționale, Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială va elabora _Planul de implementare a acesteia, care va fi supus spre aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Evaluarea modului de implementare a direcțiilor de acțiune incluse în Strategie se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune, pe baza unei analize – fundamentate pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare – care va include și recomandări privind realizarea și adaptarea acțiunilor ulterioare.

(Citește și: „Viitoarea Strategie națională de apărare – Președintele Dan și războiul hibrid: Definirea conceptului va clarifica direcțiile de acțiune ale instituțiilor statului”)

***