Acord la Guvern pentru vânzarea fostului Sidex – suma la care s-ar putea ajunge și unde vor merge banii. Combinatul funcționează parțial – Câte tone de materii prime înghite colosul din Galați

Comitetul interministerial format de guvern pentru salvarea combinatului siderurgic Liberty Galați a ajuns la o înțelegere cu administratorii concordatori pentru deblocarea procesului de vânzare, important pentru repornirea colosului Sidex, potrivit surselor CursDeGuvernare.ro.
Până acum nicio soluție propusă nu fusese agreată de Comitet, care venise la rândul lui în urmă cu o săptămână cu ideea închirierii combinatului.

Concluzia comună este favorabilă repornirii combinatului, ceea ce creează premisele pentru reluarea producției anul viitor, în cazul în care procesul de vânzare se derulează fără probleme. Ședința Comitetului interministerial a avut loc joi, 6 noiembrie.

Ofertele oficiale vor fi depuse în procedura de vânzare. Combinatul e deținut în prezent de indianul Sanjeev Gupta, care n-a venit cu capitalul pentru repornire

Momentam există doar declarații sau scrisori de intenție înaintate către Guvern de către trei grupuri: UMB-ul lui Dorinel Umbrărescu, cel mai mare constructor local de drumuri și autostrăzi, Metinvest-ul miliardarului ucrainean Rinah Akhmetov și grupul Jindal din India.

Scrisorile de intenție vizează preluarea întregului complex, iar, în plus, la Galați, pe platformă se află zilele acestea și un grup mare din Irak, care face o evaluare a activului.

Valoarea de vânzare va fi determinată prin raportul de evaluare, dar se urmărește o tranzacție între 419 milioane de euro și 720 de milioane de euro. Din această sumă se vor plăti creditorii garantați – EximBank și ANAF – și poate o parte din creditorii indispensabili în contextul în care, dacă combinatul este supraofertat, el s-ar putea vinde spre limita superioară.

Combinatul funcționează parțial în prezent – Pentru repornirea Furnalului 5 e nevoie de 200 de milioane de euro

În acest an combinatul a funcționat cu Furnalul nr. 5 aproximativ 5 săptămâni, în perioada iunie-iulie, producând aproximativ 70.000 de tone de oțel, care a fost vândut și exportat. În acest moment mai e un rest de 17.000 de tone de oțel sub formă de tablă laminată la cald care se vopsește, se zinchează și se vinde în proporție de 95% către doi cumpărători.

Notă: Inițial, din procesul de producție iese fontă, fonta se transformă în oțel, oțelul se transformă în brame de oțel – care sunt linguri de 19 tone fiecare –, iar bramele se dau la laminat, dică se face foaie subțire, tablă laminată sau tablă groasă, în funcție de destinație.

După cele 5 săptămâni de producție combinatul a rămas fără bani și așteaptă acum un investitor care să vină cu capital de lucru, în condițiile în care pentru repornirea Furnalului 5 e nevoie de aproximativ 200 de milioane de euro.

Combinatul mănâncă în jur de 200.000 de tone de materie primă pe lună:

• aproximativ 50.000 de tone de cox,
• 60.000 de tone de minereu și concentrat de fier,
• 45.000 de tone de fier vechi,
• 15.000 de tone de var,
• aproximativ 10.000 de feroaliaje, zinc, vorsea, etc.

Valoarea materiei prime înseamnă undeva la 90 de milioane de euro pe lună.

Totodată, materia primă vine preponderent din extern.

• În Polonia sunt două mine de cox: ZKZ și GSW cu unul din cel mai bun cox. Există un vapor în Constanța și cu cox adus din Columbia, iar la nivel general se mai aduce și din China sau Indonezia.

• Minereul de fier cel mai aproape de noi și cel mai bun ar fi din Turcia. 

• Varul provine din intern, fierul vechi tot intern, în timp ce feroaliajul din afară – vopseaua și zincul din Polonia, Germania și Bulgaria. 

Marea problemă: costul energiei

Cel mai mare cost prohibitiv asupra combinatului îl are energia, pe care Liberty o cumpără la un preț de 10 ori mai mare decât principalii producători de oțel din India, China sau Egipt. În același timp, marii producători din Europa se apropie la nivel de costuri, dar sunt mai competitivi decât noi pentru că în Germania și în Spania, de exemplu, prețul MW de energie e 70-80 de euro, în timp ce pentru Liberty costul este de circa 200 de euro pe MW, în prezent.

Comparativ, în Asia, MW de energie e în jur de 20-30 de dolari.

Totodată, în cazul gazului natural, acesta este de circa 4 ori mai scump: în jur de 32-33 de euro MW pentru Liberty, iar la ceilalți producători e 7-8 dolari MW de energie. 

Notă: Din punctul de vedere al utilităților energetice, industria siderurgică este industrie puternic consumatoare de energie, energofagă. Liberty este cel mai mare consumator de energie și de gaz din România, cu un consum de 2,1 TW de energie și 1,7 TW pe gaz – la prețurile menționate producția este grevată financiar și combinatul este necompetitiv. 

În același timp, Comisia Europeană a anunțat recent un pachet mai mare de măsuri, însă cu aplicabilitate de la 1 iulie 2026.

Acestea constau în reducerea contingentului de oțel non-UE de la 30 de milioane de tone la 18 milioane de tone și dublarea taxelor vamale pentru respectivele 18 milioane de tone, de la 25% la 50%, cuplat cu măsuri de subvenționare a prețului de energie și gaz pentru producătorii industriali. Aici Comisia se referă nu doar la producătorii de oțel, ci și la cei din industria petrochimică, adică la care gazul e materie primă. 

(Citește și: ”Urgența Sidex / Viorel Băltărețu, Ministerul Economiei: S-a creat o comisie interministerială – Combinatul va fi preluat de un partener care va investi și care va avea un management profesionist”)

(Citește și: ”Planul de Restructurare al Liberty Galați a fost aprobat și omologat – Combinatul caută investitori”)

***