România ar putea înregistra o contracție a economiei de 0,6% din PIB în acest an, urmând ca anul viitor aceasta să continue și să ajungă la 2%, a declarat, marți, economistul-șef al BRD, Florian Libocor, la cea de-a 20-a ediție a Conferinței de risc de țară, organizată de Coface România.
„Pe mine mă amuză teribil opinii de genul «noi vedem o ușoară contracție, dar o să spunem că o să fie ușor sub 1%». Am avut genul ăsta de discuții și le-am transmis celor cu care am discutat. În felul acesta îi păcăliți până și pe guvernanți pentru că ei au impresia că calculele pe care și le-au făcut sunt bune, pentru că le confirmați acele calcule și n-aveți argumente. Uitați-vă la consum, uitați-vă la variația stocurilor, uitați-vă la modul în care evoluează prețurile, uitați-vă la industrie, uitați-vă la agricultură. Uitați-vă unde vreți, absolut unde vreți, în panoul ăla care arată cum se formează PIB-ul pe venituri și pe cheltuieli și veți avea destul de multe semne de întrebare. Dar, precum se spunea bine la început, o recesiune trebuie privită ca pe un proces de întremare, un proces de curățare. Nu ca pe un proces malefic, pentru că nu e malefic, pentru că de asta există ciclu economic. Altfel, am sta mereu pe creștere, o frumoasă utopie. Pot să dau exemple din trecut, dar nu cred că e cazul. Cred că mulți și le aduc aminte chiar și acum. Deci avem în vedere o contracție a economiei, undeva de până în 0,6% din PIB în acest an, care va continua cu o contracție și anul viitor, de peste 2%. Astea sunt cifrele din scenariul central din momentul de față. Dacă cineva asumă că liberalizarea prețurilor energiei și gazelor nu va avea un impact asupra consumului, principalul motor al creșterii economice, este liber să o facă. Dar nu va convinge. Cel puțin nu pe mine”, a spus Florian Libocor.
De asemenea, el a vorbit despre schimbările fiscale din acest an, precum majorarea cotei de TVA, calificând drept o „glumă” afirmația potrivit căreia această măsură a adus venituri în plus.
„Prima regulă care s-a schimbat a fost majorarea TVA, prima dintre cele mai consistente, de la 1 august, și deja se vorbește despre majorarea veniturilor. Este o glumă. Ceea ce am văzut majorat sunt efecte, dacă doriți întârziate, sau în sfârșit, efecte ale fostei colectări întărită oarecum puțin prin aparatul de colectare, nicidecum efecte ale majorării TVA. Doi, umblăm la costuri, reducem, facem. Vorbeam de reziliență. Ați observat care e reziliența aparatului? Fenomenal de mare. Cât credeți că va fi intervalul de transformare 1-3 ani? Ce vreau să spun este că este foarte bine că s-a anunțat și am subscris ideii că acest efort are o limită până în 2026 și după aceea intrăm în zona de creștere. Însă este o limită nerealistă”, a declarat Florian Libocor.
Prezent la eveniment, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a afirmat că se observă o scădere puternică a consumului, creșterea șomajului și a insolvențelor, ceea ce este sinonim cu un episod de recesiune.
„Chiar și recesiune dacă ar fi, ar fi o recesiune ușoară anul acesta, adică sub 1% scădere economică. Practic jucăm la zero anul acesta. Anul viitor poate jucăm spre 1%, dar nu văd mari șanse de relansare economică. Politica fiscală este o piedică importantă și deficitul este o piedică importantă în a relua creșterea economică. Însă acesta este scenariul de bază. Scenariul de risc este cel cu downgrade în care e cu totul altceva și să sperăm că nu ajungem acolo”, a spus Adrian Codîrlașu.
Coface are o estimare mult mai optimistă pentru România. Potrivit unei prezentări a lui Mateusz Dadej, regional economist for Coface Central and Eastern Europe, economia României ar prea crește cu 0,5% anul acesta și cu 1,2% anul viitor. Conform datelor prezentate, România ar avea una dintre cele mai anemice creșteri din regiune, în urma sa fiind doar Austria, cu o creștere de 0,4% în acest an și 0,6% anul viitor. Din prezentare reiese că Ungaria va acea o creștere economică de 0,8% anul acesta și 2,3% anul viitor, iar Bulgaria de 2,7% anul acesta și 2,6% în 2026.
Cititi si: Analiză The Tax Institute: Deficitul bugetar va fi între 8,7% și 9% din PIB pe metodologia europeană ESA
***
Urmărește-ne pe Google News
