VIDEO / Daniela ILIESCU, Director Executiv al ROPEA și Membru al CA al Patria Bank, Membru al CS al Băncii de Investiții și Dezvoltare: Banca de Dezvoltare și Investiții a României este operațională – ar putea finanța fonduri de privat equity sau venture capital – Polonia deja face asta

1 octombrie, 2025

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a României este operațională și a pus deja pe piață primele sale produse, acestea fiind produse de tip plafoane de garanții de portofoliu, a anunțat Daniela Iliescu, membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii de Investiții și Dezvoltare, director executiv al ROPEA (Romanian Private Equity Association) și membru al CA al Patria Bank.

(DOCUMENT – Prezentare integrală)

Aceasta a vorbit despre fondurile de private equity și venture capital, respectiv despre activele sub administrare și perspectivele de creștere ale industriei în care activează aceste fonduri de capital de risc.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată în 30 septembrie de CursdeGuvernare.ro, la Parlament, Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților – înregistrarea integrală poate fi vazută AICI-LINK.

Redăm în continuare principalele declarații:

Un element care determină nivelul atât de redus al sectorului de private equity este lipsa investitorilor instituționali sau privați. Investitorii instituționali care sunt pocket-urile care acumulează aceste resurse private, băncile, companiile de asigurări, fondurile de pensii, la rândul lor sunt aproape absenți în sectorul de private equity, dacă ne uităm în România versus ce se întâmplă în vestul Europei, ca să nu mai vorbim despre SUA.

Asta este determinată de o combinație între cadrul de reglementare, mindset-ul instituțiilor financiare și poate și al supraveghetorilor și din lipsa de cunoaștere a modului în care funcționează alternativele, cele pe care le oferă alte clase de active cum este private equity, o clasă de active care duce banii direct în economia reală.

Sectorul de private equity din România este, din păcate, unul subdezvoltat și o spun o serie de indicatori pe care îi măsurăm, comparativ, atât la nivelul pieței locale dar și uitându-ne la indicatorii similari din piețele dezvoltate – Europa mai ales – sau din țările din regiune. Ne uităm în primul rând la nivelul de capital strâns, așa-numitul fundraising, ca procent din PIB și la nivelul investițiilor efectuate ca procent din PIB.

Statistica ultimilor 5 ani arată că România este de cel puțin 3 ori sub Polonia când e vorba de capital strâns pentru acest sector și de 5 ori când e vorba de nivelul investițiilor efectuate în economie. Când ne raportăm la media Europei, suntem de aproximativ 30 de ori sub Europa la acești indicatori. Asta deși sectorul de private equity din România este operațional de 30 de ani: în 1995 sau 1996 a fost primul fond de investiții care s-a înființat, finanțat de guvernul Statelor Unite ale Americii. Ulterior au existat echipe investiționale care s-au dezvoltat atrăgând finanțare de la investitori instituționali în primul rând sau au existat inclusiv echipe internaționale care au efectuat investiții pe plan local.

Din păcate, ritmul de dezvoltare al acestui sector a fost mult mai redus decât aș spune evoluția economiei per total.

În ultimii 5 ani, nivelul capitalului strâns a fost foarte redus cu o mare excepție: 2024 arată o schimbare semnificativă de evoluție și de indicatori raportați. Ce s-a întâmplat defapt: în 2024 s-au raportat peste 250 de milioane de euro de capital strâns de către echipe preponderent cu strategie investițională focusată pe România. Aceste echipe au reușit să raporteze ca defapt fonduri strânse 80% din sumele strânse în ultimii 5 ani. S-a văzut defapt beneficiul existenței unui program semnificativ ca valoare, vorbim de fondul Recovery Equity Fund care s-a înființat în cadrul PNRR și care are un capital de 400 de milioane de euro și care este administrat de European Investment Fund. Acest fond și-a pornit activitatea pe parcursul anului 2022. Este intenționat să fie un fond al fondurilor, are și un evergreen fund. Va funcționa în perpetuitate și din reflow-urile inițial angajate va acorda și va face investiții noi. Astfel, în 2024 au fost anunțate 4 echipe care au reușit să strângă… pe lângă cele aproape 100 de milioane de euro bani alocați din PNRR, plus bani de la alți investitori instituționali, au reușit să mobilizeze aproximativ 100 de milioane de euro bani de la investitori privați. Este o premieră pentru piața românească.

În trecut, investitorii privați au fost într-adevăr prezenți, dar în procente relativ mici, alocând în principal bani către fonduri de venture capital pentru că per total sumele investite au fost relativ mici. Astfel, peste 50% din fondurile strânse au fost finanțate de fonduri publice, dar fondurile private au reprezentat 35% – evident atât din piața locală cât și internațională.

O scurtă trecere în revistă a ce s-a întâmplat la nivelul acestui program Recovery Equity Fund: au fost alocate sume către 13 echipe de fonduri de investiții, regionale și locale, din sectorul de venture capital, cât și private equity, investiții de tip mezanin, investiții cu focus către sectorul energetic…

Ce dorim să arătăm cu aceste statistici: că prin acest instrument, care a fost constituit și creat pentru piața din România, s-au creat premizele ca managerii de fond să strângă, să cumuleze și să atragă alți investitori din surse private, investitori de tip instituțional, cu ajutorul cărora să cumuleze cel puțin 500 de milioane de euro, care vor fi disponibili pentru investiții în sectorul privat, în următorii 5 ani, în România.

Din analiza pe care am făcut-o noi, uitându-ne la profilul și la strategiile investiționale ale acestor fonduri, putem spune că cel puțin această sumă de 500 de milioane de euro va fi disponibilă pentru investiții în piața din România.

Uitându-ne puțin înapoi la ce s-a întâmplat în România și ce anticipăm să se întâmple mai departe, comparându-ne și cu piețele dezvoltate, vedem că acest instrument public, acești bani publici au constituit un catalizator foarte important. Au demarat și au creat un impuls în piață care sperăm să se mențină în viitor. Dar dacă ne uităm la structura acestui capital strâns, pentru acest sector, comparativ cu piețele dezvoltate, lipsesc câteva clase de investitori foarte importanți: investitorii instituționali, care în Vest sunt principala clasă de investitor care contribuie la capital, investitori de tip fonduri de pensii cu între 20 și 30% din total capital strâns. Așa-numite fonduri ale fondurilor (fund of funds – n.r.) au un procent similar, iar apoi family offices sau private investors sunt alte categorii importante.

În România, dar în general în Europa centrală și de est, lipsește o clasă foarte importantă de investitori, fondurile de pensii, deci ca urmare avem și un nivel mult mai redus de dezvoltare.

De ce considerăm că acest sector investițional este unul foarte important pentru strategia de dezvoltare a economiei României, pe termen lung? Pentru că are un impact pozitiv semnificativ în economie, statisticile acestea locale fiind confirmate și de analizele la nivel internațional. De ex., în SUA, companiile care au investitori de tip private equity sau venture capital reprezintă peste 7% din PIB-ul americii. În Suedia, altă țară unde acest sector e foarte dezvoltat, avem o contribuție permanentă între 3,5 și 4% la creșterea PIB-ului a acestor companii din portofoliul fondurilor de investiții. De ce? Pentru că fondul de investiții alocă capital, își accelerează creșterea companiilor în care a investit, determinând o creștere mult mai accelerată a veniturilor, a profiturilor, construind mult mai accelerat locuri de muncă față de medie.

Aceste statistici sunt susținute și de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 5 ani în România. Într-un studiu pe care îl publicăm anual împreună cu Deloitte, am efectuat o analiză statistică a numărului de job-uri noi create și a evoluției cifrei de afaceri creată de companiile în care s-a investit de către fonduri de investiții. Astfel, avem o dinamică de +9,1% a acestui subsegment din economie în perioada 2019-2023, în ceea ce privește locurile de muncă nou create. Față de o medie a economiei de +1,2%. Deci un factor de multiplicare și accelerare semnificativ.

Iarăși, tot în această perioadă de 5 ani s-au creat aproximativ 3 miliarde de euro venituri suplimentare, prin această creștere accelerate. Aceste investiții de tip privat au reușit să creeze campioni locali și regionali de tipul Profi – cea mai mare din Europa centrală și de est, de peste 1,3 miliarde de euro, în sectorul de grocery –, Regina Maria, care a atras un fond internațional de investiții și un mare jucător internațional… Bitdefender… UiPath, care este singura companie de tip unicorn listată și la New York Stock Exchange.

Ne propunem ca asociație să colaborăm cu toți stakeholderii principali care sunt implicați în această industrie și interacționăm atât cu autoritățile, cât și cu antreprenorii și managerii de fonduri, cu scopul de a dezvolta și a contribui cu idei și cu propuneri legislative, inclusiv pentru a educa antreprenorii și investitorii, pentru a înțelege beneficiile.

Asociația noastră comasează în momentul de față peste 20 de jucători de tip fonduri de investiții, peste alți 40 de membri asociați care sunt company advisors și companii de consultanță juridică și financiară care interacționează cu sectorul. Ne propunem să comunicăm cât mai mult și cât mai relevant pentru dezvoltarea acestui sector pe termen mediu și lung.

Într-un scurt exercițiu matematic, dar care poate deveni un plan strategic pe următorii ani ani, ne-am uitat la exemple de succes din regiune. Am făcut o analiză pe ce s-a întâmplat în Polonia în ultimii 10 ani. Am văzut că a raportat sume semnificative de capital strâns în private equity și venture capital în ultimii 10 ani: aproximativ 6 miliarde de euro, care reprezintă 0,07-0,08% din PIB-ul Poloniei. În România acest procent este de 3 ori mai mic, după cum am menționat. Dar am încercat să facem un exercițiu de imaginație: ce ar trebui să se întâmple ca în următorii 10 ani să atingem și noi același capital strâns și ce însemna pentru sectorul de private equity.

Păstrând parametrii, cu o creștere constantă a PIB-ului în următorii 10 ani, ar rezulta o sumă strânsă de aproximativ 4 miliarde de euro, care ar fi sume disponibile pentru investiții în economia privată, în companiile antreprenoriale. La un calcul estimativ, ar însemna bani alocați către cel puțin 1000 de start-up-uri și peste 350 de IMM-uri, aproximativ 50.000 de locuri de muncă nou create și evident taxe și impozite colectate în plus la bugetul de stat.

Vedem 3 jucători importanți care să susțină în continuare această creștere. Am dat exemplul programului public Recovery Equity Fund din PNRR, un instrument foarte bun care catalizează investitori și alte surse. Dar astfel de instrumente trebuie să fie unele continue, să existe în mod continuu bani disponibili pentru a fi alocați acestor manageri de fonduri. În același timp, dacă ne uităm la piețele dezvoltate, fără participarea fondurilor de pensii ca investitori semnificativi nu vedem posibilă o scalare la nivelul următor, iar în ultimul rând și investitorii privați care încep să devină mai sofisticați. Încep să existe family offices, investitori privați care sunt interesați de această clasă de active.

Ca să atingă creșterea pe care ne-o propunem, ccosistemul are nevoie evident de investitori, iar totodată de un cadru legislativ stabil, predictibil și nesofisticat sau nebirocratizat, care să stimuleze operarea la nivel local a unor astfel de jucători.

Întrebări și răspunsuri:

Întrebare: Ați făcut paralela cu Polonia. La ei, în acel deceniu de care vorbiți, a crescut organic, sau au făcut ei, statul, ceva?

Răspuns:

A existat într-adevăr și un instrument, un vehicul care este al Băncii de Dezvoltare a Poloniei. El a fost înființat aproximativ acum 10-11 ani și a alocat peste 1 miliard de euro către industria de venture capital și private equity. Noi nu avem încă așa ceva, dar de 2 ani s-a înființat Banca de Investiții și Dezvoltare și în strategia pe termen lung există și acest instrument de equity, de capital, și sperăm ca, din perspectivă strategică… El este inclus în planul de afaceri în perioada 2027-2028, iar intenția este ca, într-adevăr, să se creeze și un astfel de vehicul în România. Acel fond Recovery Equity Fund este administrat de o entitate din grupul Băncii Europene de Investiții și Dezvoltare și a acumulat experiență și know-how. Dar este o entitate europeană până la urmă și este important ca și în România să existe atât administratori cât și echipe locale care să administreze acești bani în linie cu strategia și cu sectoarele prioritare de dezvoltare.

La noi e dificil să facem o prognoză pentru creșterea industriei pentru că se va termina alocarea acelor 400 de milioane de euro, iar în absența unui nou program care să fie pornit deja de acum e greu să menții la 200 de milioane de euro per an acest nivel de fundraising. Anul trecut s-au anunțat 250 de milioane de euro, anul acesta cel puțin 200 de milioane de euro. E un nivel foarte bun, dar nu anticipez ca în absența altor instrumente el să se mențină în următorii 5 ani. În plus, mai există și o anumită ciclicitate (…), iar creșterea pieței locale și a echipelor de administratori va lua ceva timp, va trebui să fie o perioadă de maturizare.

La nivel de private equity, există fonduri de private equity – care au ca strategie principală investiția în România – cu active sub administrare de aproximativ 800 de milioane de euro. Și mai avem 330 de milioane de euro fonduri de veniture capital. Deci aproximativ 1,2-1,3 miliarde de euro active sub administrare – adică mare parte sunt bani deja investiți, iar o parte sunt bani noi care urmează să fie investiți.

Întrebare: Înțelegem că Banca de Investiții și Dezvoltare a primit în sfârșit autorizare de la Banca Națională?

Răspuns:

Această autorizare este o chestiune procedurală, dar ce pot să confirm – și ați văzut și din comunicarea publică a echipei de management a BID – este că primele produse sunt operaționale pe piață. Am pornit activitatea băncii cu produse de tip plafoane de garanții de portofoliu. Pentru aceste produse au fost deja transmise expresii de interes din partea băncilor. BID-ul este într-un proces de due-dilligence și urmează ca aceste produse să fie alocate. Deci banca este deja operațională, cu sistemele up-and-running cum s-ar zice.

Întrebare: Ați spus că lipsesc fondurile de pensii – din motive de reglementare sau din ce motive?

Răspuns:

Este un singur fond de pensii care are 2 investiții în această clasă de active (private-equity). La nivel teoretic, din perspectiva legislației, este posibilă și este de 15-20 de ani investirea în această clasă de active. Problema este că legislația a fost foarte fluctuantă – limită 10%, ba 1%, apoi din nou 10%… Și atunci predictibilitatea și defapt atractivitatea de a investi în această clasă de active este redusă.

Partener instituțional:

Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Parlamentul României

Parteneri:

AmCham Romania

Biriș Goran SPARL

BCR

Raiffeisen Bank

eMAG

Asociația Cronica Europeană

Deloitte

***