Instrumentele inovatoare de finanțare câștigă teren în România, completând rolul sectorului bancar și al fondurilor europene, susține Nicoleta Forfotă, membru în Consiliul Director – AmCham România și corporate bank head – Citibank.
Din experiența sa, companiile antreprenoriale mature încep să acceseze soluții financiare tot mai sofisticate, considerate exotice pe piața locală acum câțiva ani.
Cu toate că România este departe de alte piețe din regiune, cum ar fi Polonia, semnificativ mai efervescentă, opțiunea către accesarea de noi tipuri de instrumente sugerează că finanțarea din România începe să se înscrie pe o tendință pozitivă.
„E o corelare logică: piața de private equity este un precursor al pieței de capital, al activității la bursă, pentru că, pe măsură ce aceasta este mai dezvoltată, vedem mai multe exit-uri, mai multe IPO-uri și o efervescență mai mare la bursă. Dezvoltarea cadrului bursei de valori atrage după sine acele instrumente menționate – hibride, convertibile, margin loans – dar este nevoie de o economie mult mai solidă, mai puternică, de jucători cu o masă critică mai mare și de o bursă mult mai lichidă, care să ofere mai multă opționalitate”, a comentat Forfotă în legătură cu pașii naturali de dezvoltare a instrumentelor mai complexe de finanțare.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată în 30 septembrie CursDeGuvernare.ro, la Parlament, Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților – înregistrarea integrală poate fi vazută AICI-LINK.
Redăm în continuare principalele declarații:
- Tema finanțării dezvoltării este esențială pentru viitorul României, pentru modul în care vom reuși să punem în valoare provocările actuale și să le transformăm în oportunități. Din perspectiva comunității noastre, investitorii strategici și marii investitori instituționali au la baza deciziilor de investiții – sau își construiesc deciziile de investiții – două eșafodaje principale, două criterii principale. Primul este legat de riscul de țară, de ratingul suveran, iar al doilea de statutul de membru sau de parcursul de membru OECD.
- Sunt două obiective a căror importanță AmCham a înțeles-o: miza legată de ratingul suveran și de menținerea României în categoria investment grade, atât din perspectiva costurilor de finanțare și a execuției bugetare a statului român, cât și din perspectiva finanțării sectorului real al economiei.
- România a primit mai multe semnale de încredere din partea agențiilor de rating, dar parcursul nostru în implementarea reformelor asumate este un criteriu care trebuie să primeze pe termen lung. Este esențial să continuăm parcursul de consolidare fiscală și, mai mult, să implementăm acele reforme structurale care să facă statul mai suplu și mai eficient. Sunt două pietre de temelie care stau și la baza aderării la OECD.
- 2026 este foarte aproape. Accesul investitorilor de mare calibru, care consideră statutul de membru OECD un barometru, este un obiectiv demn de luat în seamă.
- Din perspectiva finanțării economiei reale, sectorul bancar este principalul finanțator. Cel puțin pe parcursul ultimilor ani, acesta a venit la pachet cu o diversitate, cu o multitudine de alte forme de finanțare. Vorbim de fondurile europene, fie că ne referim la PNRR, la cadrul financiar multianual sau la SAFE, care constituie mecanisme vitale pentru eliminarea unor decalaje între România și celelalte țări membre UE, cu o contribuție semnificativă în ceea ce privește digitalizarea, finanțarea educației, a sistemului de sănătate și a infrastructurii mari, critice. Fondurile europene constituie o șansă unică pentru România, iar maximizarea absorbției lor este un obiectiv major. Investițiile străine directe sunt critice: ele determină parcursul și ascensiunea României în perioada următoare. Nu vorbim doar de aportul de capital, ci și de importul de tehnologie, de poziționarea României pe lanțuri valorice globale și de crearea de locuri de muncă.
- În momentul de față, avantajele tradiționale ale României s-au erodat. Ne referim aici la forța de muncă extrem de competitivă sau la avantajele fiscale. Este critic ca, în perioada următoare, România să anunțe o strategie de țară coerentă, stabilitate în actul de guvernare și stabilitate legislativă, care să dea predictibilitate investitorilor, să susțină acele investiții în digitalizare și, nu în ultimul rând, debirocratizarea sectorului public și accesul la surse de energie ieftine.
- În România, piața de private equity se anunță timidă. Conform unor statistici mai vechi, mă aștept să fie undeva sub 0,05% din PIB. Am văzut în ultima vreme tranzacții semnificative și o piață de leveraged buyout foarte timidă, dar în ascensiune, cu puține tranzacții și puține oportunități. Și o piață de capital care, așa cum spunea domnul Hanga, a făcut progrese majore în ultimii ani și se apropie de un obiectiv major: acela de a deveni o piață emergentă. Pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit, noi – dintr-o perspectivă bancară – ne asumăm rolul de a promova, la nivelul pieței și în rândul clienților noștri, structuri de capital diversificate, de a elimina dependența de finanțările bancare și de împrumuturi – o piață, altminteri, nediferențiată pe parcursul ultimilor ani, în care, pornind de la companiile private și terminând cu cele cu capital de stat, singurul criteriu de diferențiere, într-un context bancar extrem de competitiv, erau marjele de finanțare și apetitul pentru termene mai îndelungate. Ne dorim să vedem mai multe companii românești listate la BVB, companii cu capital de stat, cu accent pe îmbunătățirea cadrului de guvernanță, transparentizarea deciziilor și eficientizarea acestora.
- Bursa de Valori nu înseamnă doar IPO-uri, ci o multitudine de alte surse de finanțare. Ne așteptăm să câștige teren. Vorbim de SPO-uri (secondary public offerings, n.r.), de margin loans (împrumuturi cu marjă, n.r.), de monetizarea participațiilor (n.r.), de instrumente convertibile, inexistente în România în momentul de față.
- Piața de finanțare, în ciuda acestei perspective ușor negative, a inovat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Vedem o deschidere mult mai mare din partea antreprenorilor, dar și din partea băncilor, ca răspuns la nevoia de a veni cu structuri de finanțare care să se diferențieze și care să promoveze, în mod real, piața de capital ca o alternativă viabilă de finanțare.
- Dacă până nu demult instrumente precum bondurile, bondurile verzi sau cele sustenabile erau exotice pentru piața românească, din 2020 ele nu mai reprezintă o premieră. Sunt adoptate în mod uzual atât de emitenți privați, cât și de companii din sectorul de stat și chiar de România ca emitent suveran.
- Vedem o deschidere pentru alte structuri de finanțare din afara BVB, care păreau exotice până nu demult: commodity finance, diverse monetizări de stocuri, de materii prime, de certificate de carbon, inclusiv structuri foarte exotice de monetizare a inflației sau a altor categorii. Vedem o deschidere foarte mare în zona de export agency finance, în special pentru acele businessuri care au o componentă transfrontalieră și care se bazează pe CAPEX din exterior. Vedem investitori care apelează la aceste alternative – alternative reale la finanțările bancare clasice.
- Aș încheia prin a spune că România este la un moment de cotitură, de răscruce. Cred că sursele de finanțare – fonduri europene, piață de capital, bănci – nu reprezintă problema. Problema o constituie viziunea noastră pe termen lung și capacitatea de a utiliza eficient acest capital, transparent, și de a-l transpune într-o viziune pe termen lung pentru economia românească, într-un motor de creștere sustenabilă.
Care este ponderea acestor instrumente inovatoare de finanțare în economia românească?
- Există o tendință de creștere în ultimii ani. Antreprenorii români devin din ce în ce mai sofisticați. Ritmul de adopție a acestor noi instrumente de finanțare se validează în timp, prin structuri mai flexibile, prin validarea modelului antreprenorial pe termen lung, prin costuri de finanțare și prin diversificarea structurilor de capital. Deși tendința este timidă, ne așteptăm ca ea să prindă din ce în ce mai mult contur.
Cine apelează? Companii mari, startup-uri, exportatori? Care ar fi profilul?
- Mai puțin zona de startup-uri, dar cu siguranță companiile antreprenoriale mari și, surprinzător, companiile cu capital de stat.
Din punct de vedere al sofisticării pieței de capital, există o țară estică cu care ne putem compara?
- Nu, nu există. Un benchmark, un obiectiv, ar putea fi piața poloneză. Urmăm același drum, dar ei au o piață de capital mult mai efervescentă decât a noastră, mult mai lichidă, cu mult mai multe companii listate, inclusiv companii din afara granițelor Poloniei care optează pentru Polonia ca piață – o alternativă viabilă de piață de capital.
- Un element diferențiator pentru Polonia este și banca lor de dezvoltare, care are un rol foarte pregnant în economie, fiind extrem de prezentă în finanțarea activităților statului și ca motor de intermediere financiară.
Dincolo de bursă, ca instrumente de finanțare, cum stau ei? Care s-ar preta să fie implementate și în România, care nu există în prezent?
- E o corelare logică: piața de private equity este un precursor al pieței de capital, al activității la bursă, pentru că, pe măsură ce aceasta este mai dezvoltată, vedem mai multe exit-uri, mai multe IPO-uri și o efervescență mai mare la bursă.
- Dezvoltarea cadrului bursei de valori atrage după sine acele instrumente menționate – hibride, convertibile, margin loans – dar este nevoie de o economie mult mai solidă, mai puternică, de jucători cu o masă critică mai mare și de o bursă mult mai lichidă, care să ofere mai multă opționalitate. Niște structuri mai la îndemână ar fi cele de tip trade finance.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată în 30 septembrie de CursDeGuvernare.ro, la Parlament, Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Camerei Deputaților – înregistrarea integrală poate fi vazută AICI-LINK.
Partener instituțional:
Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
***
Urmărește-ne pe Google News
