Ministerul Finanțelor a reușit să acopere, până la data de 4 septembrie, trei sferturi din necesarul real de finanțare al Guvernului din acest an, adică din necesarul ce va fi revizuit, marți, în creștere prin rectificare bugetară cu circa 35 de miliarde de lei, undeva în zona de 266-267 de miliarde de lei.
Conform datelor Ministerului de Finanțe, consultate de CursDeGuvernare.ro, împrumuturile Guvernului de pe piețe – interne și externe – și prin diverse plasamente private au ajuns la data de 4 septembrie la 200,67 miliarde de lei (adică aprox. 40 mld. euro), cu aproximativ 33 miliarde de lei mai mult față de împrumuturile din primele 8 luni din 2024.
Raportat la necesarul din bugetul inițial, de 232 miliarde de lei, Finanțele au un grad de acoperire de 86,5% la 8 luni din an.
Cum stă bugetul la rectificare
De notat că la elaborarea bugetului de către Guvernul Ciolacu, Ministerul Finanțelor anunța un necesar de finanțare (deficit bugetar + împrumuturi pentru plata creditelor ajunse la scadență) de 232 miliarde de lei, cu ipoteza unor măsuri fiscale de consolidare cu impact de 26,2 miliarde de lei. Acestea nu au fost însă implementate de Guvern până în luna august, iar pe parcursul anului chiar s-au majorat unele cheltuieli care fuseseră plafonate (cheltuielile cu salariile bugetarilor) prin ordonanța trenuleț (vezi mai jos tabel MFP din noiembrie 2024 cu estimarea necesarului de finanțare și ipoteza încasărilor din taxe majorate).
În plus, cheltuielile cu dobânzile și cu refinanțarea datoriei au fost subestimate: sumele ce vor fi fost plătite pe întreg anul în contul serviciului datoriei publice vor fi cu aproape 2 miliarde de euro mai mari comparativ cu planul din debut de an, din cauza creșterii dobânzilor și a ajungerii la scadență a multiplelor finanțări pe termen scurt luate în criza electorală și politică începută în noiembrie 2024.
Aceste elemente vor trage în sus deficitul față de estimarea din debut de an (133 mld. lei), în condițiile în care impactul măsurilor fiscale adoptate este redus de faptul că măsurile se aplică pe un număr redus de luni.
(Citește și: ”Fenomen – evitarea creditelor pe termen lung: Datoria României plătibilă în mai puțin de 1 an a ajuns la 20% din întreg stocul de datorie în lei. Ce spun analiștii”)
Dobânzile la obligațiunile în lei continuă să fie foarte mari
Situația finanțării după primele 8 luni este foarte bună având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi una înșelătoare. Această lipsă de credibilitate și de măsuri pe zona reducerii cheltuielilor continuă însă să fie plătită sub forma celor mai mari costuri suverane de finanțare din UE.
Cu toate acestea, prima de risc suveran s-a redus ușor în ultimele săptămâni, investitorii reevaluând perspectivele financiare ale României după adoptarea pachetelor de măsuri fiscale, care par că au izbutit în a menține ratingul suveran recomandat investițiilor.
Eurobonduri de 5 mld. dolari ajung la scadență anul viitor – Guvernul ar putea emite noi eurobonduri în final de an pentru a plăti scadențele și pentru a prefinanța anul 2026
Structura finanțărilor atrase în 2025 de Ministerul Finanțelor este următoarea:
- 115 miliarde de lei împrumuturi de pe piețele interne (din care peste 30 de mld. lei de la populație);
- 85,67 miliarde de lei (echivalent) împrumuturi de pe piețele externe (plus credite de dezvoltare).
Ministerul și-a îndeplinit practic planul pentru piețele externe, iar directorul Trezoreriei de stat Ștefan Nanu (foto) declara recent pentru Reuters că Finanțele ar putea să emită din nou obligațiuni pe piețele internaționale pentru a înlocui bondurile care ajung la scadenţă anul viitor. Totodată, acesta vorbea despre posibile răscumpărări de eurobonduri.
(Citește și: ”Reuters: România pregătește ultimele emisiuni de obligațiuni externe ale unui an turbulent”)
Nanu adăuga că planul de management al pasivelor (înlocuirea bondurilor care ajung la scadență) ar putea duce la o „emisiune netă de datorie nouă”. De asemenea, el a precizat că Trezoreria începe să se gândească la prefinanțarea pentru anul viitor.
Fereastra de oportunitate pentru consolidarea bugetară: 2025-2026. Datoria publică va depăși totuși 60% din PIB anul viitor, spune Nanu
Deficitul bugetar record din 2024 și 2025 a făcut din România unul dintre cei mai mari emitenți de datorie de pe piețele emergente, dar Nanu a precizat pentru Reuters că nu vede semne de scădere a cererii investitorilor, pentru moment.
Guvernul vrea să reducă deficitul spre 6% din PIB anul viitor, de la 8,4% cât este anticipat să ajungă în acest an.
„Fereastra (pentru consolidarea bugetară) este clară: anul acesta și anul viitor”, a mai punctat Nanu în discuția cu Reuters.
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
(Citește și: ”Împrumuturile statului de la populație în 2025: circa 29 mld. lei – 17% din toată finanțarea, cu țintă de 50 mld. lei”)
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor: ”Vrem să încurajăm investițiile românilor din Diaspora în obligațiuni românești / Lucrăm la un parteneriat cu 5 burse din regiune””)
***
Urmărește-ne pe Google News
