Vicepremierul Tanczos Barna a declarat, marți, în cadrul unei conferințe, că nu mai urmează alte creșteri de taxe și impozite în perioada următoare. Oficialul s-a declarat împotriva majorării TVA în Horeca și spune că România ar fi în dezavantaj dacă acest domeniu ar avea o cotă standard a taxei pe valoare adăugată de 21%, potrivit Digi24.
„Din punctul nostru de vedere, pachetul de măsuri fiscale este terminat, nu vorbim de alte creșteri de taxe și impozite în perioada următoare. (…) Urmează partea de administrație locală unde nu am avut înțelegere în coaliție, dar în cel mai scurt timp posibil să îl eliminăm și pe acela și trebuie să creăm un stat mai suplu. În cazul serviciilor publice, nu vreau să vorbim acuma de servicii suplimentare, adică trebuie să oferim aceleași servicii la un cost mai redus. Asta înseamnă un stat mai suplu, să reducem cheltuielile salariale în sistemul de stat”, a spus vicepremierul.
Tanczos Barna a explicat și de ce nu este de acord cu majorarea TVA în domeniul Horeca.
„Eu personal sunt un adversar înverșunat în ce privește majorarea TVA în Horeca. (…) Am susținut de la bun început că ar fi un avantaj competitiv pierdut sau un dezavantaj uriaș pentru Horeca din România dacă am fi la o cotă de TVA standard. Această situație poate fi menținută cu cota redusă susținută doar dacă merg bine încasările și în Horeca. Este un an greu în Horeca, deci e o provocare importantă și pentru sector, dar și pentru guvern ca să mențină această cotă redusă”, a mai spus Barna.
De notat totuși că anumite taxe majorate prin pachetele de masuri fiscale adoptate în vară vor intra în vigoare abia de la 1 ianuarie (dividende, pe profit etc.)
„Nu luăm în considerare creșteri suplimentare de taxe”, spune consilierul premierului
În același timp, într-o intervenție la Digi24, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, economistul Ionuț Dumitru (foto), a confirmat că nu vor fi creșteri suplimentare de taxe în perioada următoare.
„În momentul de față cred că trebuie să așteptăm să vedem care este impactul pachetului fiscal numărul 1, adică ce s-a decis acum ceva timp și a intrat în vigoare după 1 august, creșterea TVA, creșterea de accize. Mai sunt ceva creșteri de taxe de la începutul anului viitor, impozit pe proprietate, dar în esență, în momentul de față cred că trebuie văzut care este impactul acestor măsuri care s-au implementat deja și sperăm că efectele vor fi cele anticipate.
Și în mod normal n-ar trebui să mai luăm în discuție în perioada următoare creșteri de taxe, pentru că au crescut destul de semnificativ anumite taxe, în special în zona consumului. Și atunci trebuie să vezi care sunt efectele și în mod normal, calculele arată că anul viitor, cu măsurile care s-au luat, ar trebui să fie suficient pentru a aduce deficitul bugetar în zona lui 6% așa cum ar trebui, conform angajamentelor pe care România și le-a asumat. Deci, nu ar trebui să ne gândim la creșteri suplimentare de taxe în momentul de față și să vedem cum reacționează economia la măsurile care s-au luat deja”, a declarat Ionuț Dumitru.
Ionuț Dumitru, despre plafonarea adaosului comercial la alimente: Din ce cunosc, acum trei luni, când trebuia să se încheie această plafonare, decizia a fost că se prelungeşte cu trei luni şi că e ultima
Acesta a mai afirmat, în legătură cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, că, din ce cunoaşte, în urmă cu trei luni, când trebuia să se încheie această plafonare, decizia a fost că se prelungeşte cu trei luni şi că este ultima astfel de prelungire.
”Asta este informaţia pe care o am. Ce se va întâmpla în continuare, depinde de decizia coaliţiei”, a punctat Dumitru. El a adăugat că, fiind economist, nu agreează ideea de a plafona preţurile în economia de piaţă, argumentând că „astfel de instrumente nu-şi au locul pentru că creează distorsiuni mari în economie”.
„Nu e o măsură care să aibă avantaje sau dezavantaje certe, sau sunt şi plusuri şi minusuri ale măsurii, dar într-o economie de piaţă ar trebui ca lucrurile să funcţioneze conform legilor pieţei, în care cererea şi oferta trebuie să regleze lucrurile”, a precizat Dumitru.
El a explicat că plafonarea se referă, de fapt, la plafonarea adaosului comercial pe care îl practică procesatorii şi retailerii la 20%, respectiv intermediarii pe lanţ distribuitorii, la 5%.
„Faptul că avem plafonare la procesatori şi la retaileri la 20%, nu ştiu dacă a impactat foarte mult, dacă a avut un efect foarte mare asupra preţurilor, şi în acelaşi timp, dacă s-ar ridica această plafonare, nu cred că ar fi un impact major asupra preţurilor la consumator”, a punctat Dumitru.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este subiectul care a iscat controverse în interiorul coaliţiei. Astfel, săptămâna trecută, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a cerut „urgent” clarificări partenerilor de guvernare cu privire la zvonurile privind renunţarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. El susţinea că această decizie nu a fost discutată în coaliţie şi că PSD nu poate fi de acord cu o asemenea măsură.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat, sâmbătă, că decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliţia de guvernare, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv.
(Citește și: ”Cifrele pe care va sta rectificarea: Comisia de Prognoză scade estimarea de creștere la 0,6%, de la 1,4%. În S1 am avut stagnare. Inflația mută pe minus salariul real. Explozie a numărului de șomeri”)
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
***
Urmărește-ne pe Google News
