Pachetul de măsuri fiscale adoptat de guvern este „binevenit și marchează un pas important înainte”, însă „avansarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este crucială a utiliza pe deplin fondurile UE și a sprijini creșterea în contextul ajustării fiscale necesare”, susțin specialiștii Fondului Monetar Internațional (FMI).
Din estimările FMI, „pachetul de reforme, dacă este implementat integral, ar reduce deficitul fiscal primar cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, respectiv, reducând deficitul fiscal total la aproximativ 6% din PIB în 2026”.
Experții FMI avertizează că pentru a readuce deficitul în ținta de 3% din PIB sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând din 2027.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang (foto), a desfășurat consultări în baza Articolului IV cu autoritățile din România, în perioada 3-12 septembrie.
Principalele concluzii ale experților FMI:
- Perspective: Se așteaptă ca economia să crească gradual pe fondul consolidării fiscale necesare, care este esențială pentru a aborda adâncirea deficitelor gemene. Inflația va rămâne temporar ridicată înainte de a reveni în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026.
- Politica fiscală: Pachetul recent de reforme pentru 2025-26, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsuri suplimentare de ajustare începând din 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice.
- Politica monetară: Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei de politică monetară ar trebui reluate doar după ce inflația se află pe o tendință fermă descendentă. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
- Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este crucială pentru a utiliza pe deplin fondurile UE și a sprijini creșterea în contextul ajustării fiscale necesare.
Avansul PIB din acest an – estimat la 1% – depinde de investiții/ Riscurile
Comunicatul oficial transmis de delegația FMI punctează încetinirea creșterii PIB.
„Impulsul de creștere a rămas slab în prima jumătate a anului 2025, întrucât incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic”, se arată în documentul citat.
Prognoza FMI indică un avans de 1% al PIB în acest an, pe fondul accelerării investițiilor.
„Se așteaptă ca creșterea să revină gradual la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. Se proiectează că PIB-ul real va crește cu 1,0% și 1,4% în 2025 și 2026, respectiv, deoarece accelerarea investițiilor finanțate din NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat, cauzată de inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale”, se arată în document.
Riscurile punctate:
Riscurile sunt înclinate în sens descendent pentru creștere și în sens ascendent pentru inflație. Retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la implementarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-26 și sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali – posibil însoțită de bariere comerciale mai ridicate, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale – ar putea reduce comerțul și fluxurile de ISD. Pe de altă parte, implementarea puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se aștepta, rezultând într-o investiție privată și o creștere mai mare. Riscurile în sens ascendent pentru inflație includ prețuri mai ridicate la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. Creșterea salariilor peste așteptări, posibil determinată de inflația totală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea prognozată a inflației de bază.
Deficitul bugetar a rămas ridicat și în prima jumătate din 2025
Deficitele gemene s-au adâncit din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB (pe metodologie cash) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile publice finanțate intern.
Creșterea deficitelor fiscale a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal mare a persistat până la mijlocul anului, determinat de creșterea continuă a cheltuielilor curente.
Consolidarea sustenabilității fiscale trebuie făcută la pachet cu sprijinirea creșterii
Marea consolidare fiscală pentru 2025-26 este binevenită, iar implementarea sa, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este critică pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și încrederea pieței.
Din estimările FMI, „pachetul de reforme, dacă este implementat integral, ar reduce deficitul fiscal primar cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, respectiv, reducând deficitul fiscal total la aproximativ 6% din PIB în 2026”.
Cu toate acestea, deficitul fiscal este proiectat să se reducă doar treptat după aceea, ajungând la aproximativ 5% din PIB până în 2030, cu raportul datorie publică/PIB continuând să crească aproape de 70% – reiese din calculele Fondului.
„Ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând din 2027, sunt necesare pentru a reduce în continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și pentru a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Specificarea din timp a unor măsuri concrete, cu efect din 2027, ar ajuta la restabilirea credibilității și la creșterea predictibilității politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional”, atrag atenția experții.
Reforme fiscale suplimentare, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, ar contribui la consolidarea finanțelor publice și la sprijinirea creșterii
Astfel, FMI notează că:
- Veniturile fiscale ale României ca pondere în PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a sprijini nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate la mediile UE. Un pachet de reforme fiscale destinat mobilizării veniturilor și îmbunătățirii echității, consolidând în același timp stimulentele de muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital, ar facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității.
- În contextul unei consolidări fiscale semnificative, este crucial să se avanseze reformele structurale pentru a consolida sustenabil creșterea și pentru a debloca fondurile UE angajate. Cadrul de management al investițiilor publice al României ar trebui să fie consolidat prin îmbunătățirea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. Este nevoie de prudență continuă și în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026.
Reforme structurale fiscale suplimentare pentru consolidarea guvernanței fiscale și îmbunătățirea eficienței sunt esențiale pentru a sprijini implementarea eficientă a ajustării fiscale.
Eforturile continue ale guvernului de digitalizare ar ajuta la consolidarea administrării fiscale și furnizării de servicii publice.
Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru consolidarea managementului informațiilor și a planificării bugetare.
Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cheltuielilor, revizuirile periodice ale cheltuielilor sectorului public ar trebui integrate mai bine în bugetarea anuală.
Un cadru fiscal pe termen mediu mai puternic, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar contribui, de asemenea, la insuflarea prudenței fiscale și a credibilității.
O mai mare flexibilitate a cursului
În cea ce privește inflația, experții FMI avertizează că „BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata de politică în funcție de condițiile economice și dinamica prețurilor.
„O creștere graduală a flexibilității bidirecționale a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar ajuta la limitarea oportunităților de carry trade, la atenuarea necorelărilor de bilanț și la creșterea rezilienței economice la șocurile externe. În combinație cu ajustarea fiscală, ar contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe slabe”, se mai arată în comunicat.
Totodată, FMI avertizează că BNR trebuie să supravegheze cu atenție sectorul bancar, în contextul expunerii tot mai mari pe datoria suverană
„Zonele emergente de vulnerabilitate necesită vigilență continuă. Supraveghetorii trebuie să continue monitorizarea calității activelor și testarea rezistenței lichidității, având în vedere expunerea tot mai mare a băncilor la datoria suverană, creșterea puternică a creditului de consum și ponderea ridicată a împrumuturilor în valută neacoperite. Efortul continuu al BNR de a extinde gama de garanții eligibile conform criteriilor de „haircut” bazate pe risc este binevenit și va consolida schema de asistență pentru lichiditate de urgență. Autoritățile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale pentru a se alinia riscurilor în evoluție și a asigura o reziliență sporită.”
Reformele structurale
Avansarea reformelor structurale este vitală pentru a stimula în mod sustenabil creșterea pe fondul unei consolidări fiscale ample, se mai arată în comunicat.
„Înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea sectorului întreprinderilor de stat (ÎS) este binevenită. Numirea la timp a consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să îmbunătățească eficiența în sectoarele dominate de ÎS. Îmbunătățirea predictibilității și calității reglementărilor ar ameliora climatul de afaceri și ar reduce informalitatea. Odată cu îmbătrânirea populației, este important să se crească participarea forței de muncă și productivitatea, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a serviciilor de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației”, susțin experții.
Tranziția României către o economie cu emisii scăzute de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, vor ajuta la atingerea securității energetice.
(Citește și: ”Veste foarte bună pentru plata datoriilor făcute de stat în anii electorali: Inflația a ajuns la 2 cifre, cu mult peste toate așteptările analiștilor. Creșterile de prețuri, pe categorii de bunuri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
