Guvernul a adoptat joi un Memorandum privind reformarea pieței de energie pentru prețuri corecte la consumatorii finali. Însă prin măsurile pe care le propune, putem spune că Memorandumul este în fapt un program pentru sectorul energetic al României pe termen scurt și mediu. Conform ministrul Energiei, Bogdan Ivan, până în 2032, România poate să devină dintr-un importator de energie electrică un exportator net de energie.
Această mini-reformă a pieței energiei electrice, în cinci puncte, a fost pusă la punct în momentul în care schema de plafonare-compensare a prețului la energie electrică din România a ajuns la final, la data de 1 iulie, ceea ce a făcut ca prețul final al facturii să se dubleze practic.
Principalele direcții ale programului sunt:
- Operaționalizarea mecanismului Market Maker, menit să asigure lichiditatea pieței și să faciliteze tranzacțiile pe termen lung, ceea ce ar putea genera o corecție structurală a prețurilor;
- Introducerea garanțiilor ferme în contractele de energie, pentru reducerea riscului de contrapartidă și creșterea încrederii în piața angro;
- Tarife dinamice pentru consumatori, care să redistribuie cererea și să stimuleze utilizarea energiei în intervalele cu prețuri reduse;
- Mecanism unic de achiziție pentru operatorii de distribuție, având potențialul de a diminua cu până la 25% costurile incluse în factura finală;
- Unificarea programelor de eficiență energetică sub coordonarea Ministerului Energiei, pentru o implementare mai rapidă și integrată.
Ivan a precizat că România a ajuns astăzi să aibă unul dintre cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană, în urma deciziilor din ultimii 10 ani, după scoaterea din producţie a capacităţilor de energie în bandă, bazate pe cărbune şi pe gaze, în proporţie de peste 56%.
Bogdan Ivan a mai spus că România şi-a asumat prin PNRR, prin ţintele de decarbonizare, unele dintre cele mai ambiţioase proiecte de reducere a emisiilor de CO2 din toată Uniunea Europeană.
Astfel, România a inițiat negocieri la nivel european pentru amânarea închiderii centralelor pe cărbune până în 2030. O astfel de decizie ar putea tempera presiunea pe prețuri, oferind sistemului energetic național timp suplimentar pentru a dezvolta noi capacități de producție și pentru a evita dezechilibre majore în piață.
„Faptul că România şi-a asumat că va elimina exploatarea cărbunelui şi utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul lui 2025, în comparaţie cu Polonia sau Germania, care şi-au stabilit ca termene anul 2039, respectiv 2049, a făcut ca România să se confrunte cu această decizie, pe care România și-a asumat-o, de a închide mai bine de jumătate din capacităţile de producţie al energiei în bandă, lucru care a transformat România dintr-un exportator net de energie şi o ţară care avea un mix foarte echilibrat de energie în importator net de energie. Importator net de energie în perioada de vârf de consum, adică între ora şase şi zece seara, când preţurile pe bursă pot să fie şi de 500, 700 sau de 1000 de ori mai mari decât preţul la care România vinde energie în timpul zilei, când avem soare şi în Bulgaria, şi în România, şi în Moldova, şi în Ungaria, şi în Austria”, a explicat Bogdan Ivan.
Programul pe teremn scurt și mediu își propune să transforme România, pe de o parte, din importator net de energie în exportator net de energie, iar pe de altă parte, prețul energiei electrice la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene, în condițiile în care în prezent ne situăm în top 4 țari în UE ca preț la consumatorul final.
Pentru a crește capacitatea de producție a energiei în bandă, vor fi accelerate proiectele care au întârzieri de execuție de ani de zile: „Avem avem câteva proiecte care unele au fost începute şi acum 30 de ani, unele acum 10 ani, avem întârzieri sistemice la foarte multe proiecte care trebuiau să înlocuiască capacităţile de producţie a energiei electrice în bandă de la Complexul energetic Oltenia, care au întârzieri 3 sau chiar 4 ani. Acolo avem un focus foarte clar, am organizat împreună cu colegii din minister echipe de responsabili, săptămânal, raport fizic, raport financiar, pentru ca toate aceste proiecte să intre în producţie”, a afirmat Ivan.
Despre proiectele Hidroelectrica, unele intre ele începute chiar şi în 1985, sunt în momentul de faţă în proporţie de peste 70-80% finalizate, dar din cauza contestațiilor cu privire la avizele de mediu, ele sunt blocate. ”Acolo am început o discuţie foarte pragmatică, inclusiv cu Ministerul Mediului, pentru a vedea care sunt situaţiile ce pot să fie deblocate şi care sunt situaţiile care mai necesită avize suplimentare”, a spus ministrul.
Ministrul Energiei a menționat că vor fi urmăriți doi piloni principali: creșterea capacităților de producție și a celor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile.
Astfel, conform graficelor de execuție și al contractelor de finanțare, până la finele anului viitor vor fi puse în funcțiune capacități noi însumând 435 MW în centrale fotovoltaice și alți 1.100 MW finanțați prin PNRR.
Pe partea comercială, ministrul a spus că a fost elaborat un mecanism care în următoarele trei luni, împreună cu operatorii de piață să se creeze principiul achizitorului unic, care va duce la o reducere a costului tehnologic final al pierderilor pe reţea a operatorilor de transport şi furnizare a energiei electrice, lucru care va duce automat la scăderea preţului pentru consumatorul final.
„Astăzi, pentru energie electrică activă, prețul cu care o vinde producătorul, în cadrul contractelor bilaterale sau ca preț pentru ziua urmăgtoare (PZU) pe bursă, este de aproximativ 50% din prețul final. Diferanța sunt tarifele de transport a energiei electrice, distribuție, furnizare, accize, TVA și alte taxe. Perfecționând acest mecanism, vom putea reduce automat prețul final”, a explicat el.
De asemenea, se dorește implementarea unui mecanism utilizat în statele membre ale UE, al tarifelor dinamice prin introducerea contoarelor inteligente la nivel național.
„Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în ţara noastră. Ţinta noastră este să începem cu aceşti consumatori mari, aproximativ un milion şi jumătate, pentru care împreună cu furnizorii vrem să creăm platforme informatice integrate, în care să avem o viziune foarte clară, raportată din 15 în 15 minute, referitoare la consum, la modul în care se pot compune ofertele furnizorilor de energie”, a spus Bogdan Ivan.
„Acest program a fost făcut cu un obiectiv foarte clar şi anume scăderea preţului final la energie pentru consumatorii finali”, a spus Ivan în final.
Cititi si: Au început lucrările de modernizare de 3 mld. euro la Reactorul 1 de la Cernavodă – urmează alte 11 mld. investiții în celelalte reactoare. Ce speră România să obțină de la strategia sa de energie nucleară
***
Urmărește-ne pe Google News
