În timp ce economii precum Polonia sau Croația reușesc să mențină un ritm robust al creșterii, România se confruntă cu o performanță mult sub media regiunii. Cehia și Slovenia dau semne de stabilizare, iar Ungaria, deși va stagna în 2025, are perspective de redresare în 2026, potrivit unui raport Erste.
Analiștii băncii austriece avertizează că vor revizui în jos prognoza de creștere a României pentru 2025, în prezent de 1,3% din PIB, după publicarea datelor defalcate privind evoluției economiei, datele semnal având discrepanțe uriașe ce nu fac posibile calculele.
”Discrepanțele dintre seriile neajustate (0,3% în S1 2025) și cele ajustate (1,4% în S1 2025) complică evaluarea magnitudinii revizuirii în jos în acest moment”, se arată în raport.
În acest context, România riscă să devină un caz particular în regiune: o economie cu inflație ridicată, deficit bugetar nesustenabil și o creștere economică anemică. În plus, expunerea la noul regim tarifar UE-SUA pune presiune suplimentară pe exporturi și pe balanța comercială, mai reiese din analiză.
Nici perspectivele pentru 2026 nu indică o redresare rapidă. Chiar și în scenariile optimiste, creșterea economică ar rămâne sub media regională, inflația s-ar menține printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, iar deficitul bugetar ar continua să fie o vulnerabilitate majoră.
Creșterea economică: un ritm care dezamăgește/ Polonia lasă în urmă România
În al doilea trimestru din 2025, produsul intern brut al României a înregistrat o creștere de doar 0,3% față de aceeași perioadă din anul anterior, repetând evoluția din primul trimestru. Dinamicile trimestriale indică un avans de 1,2%, dar acesta nu este suficient pentru a contrabalansa performanța anuală slabă.
Pentru întreg anul 2025, Erste estimează o creștere economică de 1,3%. O revenire timidă ar putea apărea în 2026, cu o prognoză de 2,1%, însă România rămâne mult în urma Poloniei, care se profilează drept cea mai performantă economie din regiune, cu un avans de peste 3%.
În plan extern, acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, care introduce din 2026 un tarif uniform de 15% la schimburile comerciale, va afecta suplimentar creșterea economică.
România se numără printre statele din Europa Centrală și de Est cele mai expuse, cu un impact potențial de până la -0,5 puncte procentuale asupra PIB-ului prognozat pentru anul viitor.
Șocuri succesive pe inflație
Problema cea mai presantă pentru economia românească rămâne inflația. În iulie 2025, rata anuală a urcat la 7,84%, cel mai ridicat nivel din regiune. Explicația principală este eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, măsură care a determinat o creștere de aproape 62% a tarifelor într-o singură lună.
În august, acest efect a fost amplificat de majorarea TVA și a accizelor, ceea ce indică o nouă accelerare a prețurilor de consum.
Proiecțiile Erste arată că media anuală a inflației se va situa în jurul a 7% în 2025, urmând să coboare la 6,2% în 2026. Cu toate acestea, traiectoria rămâne una dintre cele mai ridicate din regiune.
Nivelul este aproape dublu față de Ungaria (4,7%) și de peste două ori mai mare decât în Polonia (3,7%), țară unde inflația a reintrat deja în intervalul de țintă al băncii centrale.
Alte economii din regiune, precum Slovacia (4%), Serbia (4,5%) sau Croația (3,2%), se confruntă și ele cu presiuni inflaționiste, dar la intensități mai reduse, în timp ce Cehia (2,7%) și Slovenia (2,2%) înregistrează valori apropiate de obiectivele oficiale.
Astfel, România se află într-o poziție aparte, cu o dinamică a prețurilor care rămâne cea mai accelerată din Europa Centrală și de Est, complicând perspectivele de relaxare monetară și menținând presiuni asupra economiei interne.
În acest context, rata-cheie a Băncii Naționale va fi menținută la 6,5% pe an cel puțin până în 2026.
Dacă în plan monetar spațiul de acțiune este restrâns, în plan fiscal constrângerile sunt și mai severe. Deficitul bugetar pentru 2025 este estimat la -7,7% din PIB, în timp ce datoria publică urcă la aproape 59% din PIB.
(Citește și: ”Surpriză: Creștere economică de 0,3% din PIB în T2 – obținută prin revizuirea datelor din 2024. Datele depășesc, în sens pozitiv, cu mult așteptările. Explicațiile analiștilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
