Vânzările cu amănuntul au crescut ușor în iunie cu +1,1% față de mai și +2,5% față de anul anterior, cea mai redusă creștere din ultimele 18 luni.
„Estimarea noastră era inferioară întrucât ne bazam pe încrederea în scădere a consumatorilor și pe evoluția cifrei de afaceri raportate managerii din sectorul comerțului cu amănuntul, însă reacția a fost exagerată față de măsurile fiscale adoptate în final. În plus, vânzările de produse nealimentare, deși în pierdere de viteză față de începutul anului, au rămas la o valoare medie de +5,8% în termeni anuali”, se arată în nota Erste Bank.

Economiștii Erste și-au redus estimarea vânzărilor cu amănuntul la +2,3% în 2025, în scădere puternică de la 8,6% în 2024. Consumul privat este limitat de măsurile de consolidare fiscală și înfrânarea câștigurilor salariale reale.
Creșterea cotei standard de TVA la 21% (+2 puncte procentuale) și a cotelor reduse de TVA la 11% (+2 pp alimente, medicamente, apă și +6% cărți, cultură, energie termică) începând cu luna august ar putea duce la vânzări conjuncturale mai mari în luna iulie.
Vânzările de alimente au crescut în iunie cu +0,4% (lună/lună) și au scăzut cu – 0,7% față de anul precedent, la produse nealimentare creșterea a fost +0,2% (l/l) și +5,8% (an/an), în timp ce vânzările de combustibil auto au crescut cu +1,8% lunar și +0,2% față de anul precedent.
În trimestrul al doilea din 2025, vânzările cu amănuntul au avansat cu +0,2% față de T1/2025 și +2,7% față de anul precedent, în ușoară scădere față de T1/2025: +0,2% (T/T) și +4% față de T1/2024.
Încrederea consumatorilor a scăzut în iulie la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni după ce guvernul a anunțat pachetul de consolidare fiscală. Se preconizează că creșterile cotelor TVA și ale accizelor începând de la 1 august vor eroda venitul disponibil, la care se adaugă expirarea plafoanelor de prețuri la energia electrică în iulie.
Încrederea în rândul managerilor din comerțul cu amănuntul a scăzut la cel mai scăzut nivel de după pandemia de Covid, înregistrând scăderi accentuate în iulie.

La rândul ei, piața muncii dă semne de detensionare. Rata media a șomajului a urcat la 5,9% în prima jumătate a anului 2025, comparativ cu 5,5% pe întreg anul 2024.
Deși în economie s-au creat în continuare locuri de muncă în perioada ianuarie-mai, crearea netă lunară de noi locuri de muncă a fost semnificativ mai mică decât media anului trecut. Cererea externă slabă a redus locurile de muncă în industriaprelucrătoareși în serviciile destinate pieței externe.
Meținerea inflației la cote ridicate și salariile înghețate vor conduce la o contracție a salariilor reale în sectorul public în acest an, după creșterea rală de două cifre (+12,5%) în 2024.
Inflația persistentă și salariile înghețate vor duce probabil la o creștere negativă a salariilor reale în sectorul public în acest an, deși aceasta vine după o creștere reală de două cifre (+12,5%) în 2024. Creșterea salariilor reale pentru întreaga economie ar putea fi aproape de zero în 2025, față de un avans de +7,4% în 2024.
Creșterea mai lentă a creditelor de consum noi din ultimele luni s-ar putea traduce printr-o slăbire suplimentară a vânzărilor cu amănuntul de articole nealimentare.
Cititi si: Încrederea consumatorilor în economia României – la cel mai redus nivel al ultimilor 3 ani. Sentimentul economic în statele UE
***