CCR a respins marți sesizarea prin care partidul S.O.S România cererea invalidarea numirii lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător constituțional în temeiul lipsei experienței minime impuse de lege.
Prezentăm integral comunicatul CCR:
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu
criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională.
În esență, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că domnul Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art. 143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională.„
Mai mulți experți în domeniu au explicat că Mihai Busuioc nu are vechimea de 18 ani în activitatea juridică și nici pregătirea juridică superioară impuse de articolului 143 din Constituție. Prevederea precizează că un judecător CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Activitatea profesională a fostului membru PSD s-a concentrat însă pe domenii administrative, nu pe activitate juridică propriu-zisă. Busuioc nu a fost nici judecător, nici procuror, nici avocat, nici profesor universitar în drept, iar în CV-ul său apare doar ca având posturir de jurist, fără să fie membru al Uniunii Naționale a Juriștilor din România.
Fulminanta ascensiune a unui jurist care a trecut doar prin posturi politice
Mihai Busuioc a fost conducător de Carte Funciară – Biroul de Carte Funciară Judecătoria Sector 4 (între 1994 și 1999), apoi a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară, inclusiv pe cea de director general.
În 2012, Victor Ponta l-a demis de la ANCPI, dar a fost recuperat în 2014 de Liviu Dragnea, care l-a numit mai întâi consilier – secretar de stat, pentru ca apoi să-l promoveze secretar general al Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice.
După ce a ajuns secretar de stat în subordinea lui Liviu Dragnea, Mihai Busuioc a fost instalat în Consiliile de Amdinistrație de la Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, Agenția Națională a Locuințelor (ANL), UM Plopeni, Compania Națională de Investiții, ROMARM și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Mihai Busuioc a devenit secretar al Guvernului imediat după instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria – decizia de numirea acestuia fiind primul document semnat de premier, pe 4 ianuarie.
În timpul rebeliunii lui Grindeanu, Mihai Busuioc a fost înlocuit de Victor Ponta, după câteva zile în care a refuzat să vină la birou și să semneze deciziile premierului, cum impune legea.
În pofida încercării unor politicieni de a impune depolitizarea CCR, nominalizările de marți indică însă dorința actualei clase politice de a păstra sistemul ce permite folosirea Curții.
În 2017, el a fost numit în funcția de președinte al Curții de Conturi, o altă instituție importantă.
Procedura și condițiile pentru a judecătorilor CCR
- Curtea Constituţională este compusă din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Dintre aceştia, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
- Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
- Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare.
- Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
- Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Senatul l-a votat, cu scandal, pe Mihai Busuioc pentru a-l înlocui la CCR pe Marian Enache
Busuioc, președinte al Curții de Conturi, este un politician care și-a construit întreaga carieră cu ajutorul susținerii PSD, fără să fi ocupat vreodată o funcție câștigată prin concurs.
Miza politică a numirilor la CCR este ridicată, întrucât de judecătorii constituționali depind ambițioasele reforme anunțate de coaliție prin programul de guvernare, inclusiv ajustările bugetare, măsurile de austeritate și reforma pensiilor speciale, în condițiile în care CCR deține controlul asupra legilor adoptate de Parlament.
Mihai Busuioc a fost ales judecător al Curţi 79 de voturi pentru şi 36 de voturi contra.
Rodica Cuşnir, propunerea S.O.S România, a primit 10 voturi pentru şi 105 contra, Niculescu Ţăgărlaş 2 voturi pentru, 113 contra şi propunerea AUR, Petrescu Adina, 24 de voturi pentru şi 91 contra.
CV-ul lui Mihai Busuioc:
A absolvit în 2002 Facultatea de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București, a urmat un master “Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, fondată de social-democratul Ilie Mischie.
Ca mulți alți politicieni, a urmat și cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
A lucrat la Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, unde a promovat până pe poziția de director general și de unde a fost propulsat în Ministerul Dezvoltării, pe diferite poziții, devenind în 2017 secretar general al Guvernului.
În fața criticilor privind pregătirea trimisului PSD la CCR, Sorin Grindeanu, președintele interimar al partidului, a declarat că, deși partidul a decis să îl susțină pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător constituțional, el personal l-a votat pe Robert Cazanciuc în cadrul votului intern din partid.
Alegerea PSD a fost însă fără echivoc, întrucât Mihai Busuioc a obținut 20 de voturi, iar fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc – nouă.
Scandal la votarea lui Mihai Busuioc
Senatorul AUR Ciprian Titi Stoica a declarat în plenul Senatului că ”această numire nu este doar imorală, este de-a dreptul periculoasă pentru siguranţa statului nostru, pentru independenţa Curţii Constituţionale, pentru credibilitatea României faţă de partenerii europeni, dacă în fruntea unei instituţii cheie ajunge cineva atât de vulnerabil”. El a spus că Mihai Busuioc nu îndeplineşte condiţiile legale.
”Abuzul în serviciu, uzurparea de calităţi oficiale, falsul, sunt infracţiuni, nu opinii politice. România nu trebuie şi nu poate să fie apărată de impostori. Constituţia nu este un scut pentru protejaţii politicii. (…) Curtea Constituţională nu trebuie transformată în ultimul adăpost al complicităţii. Nu ne mai permitem asemenea recompense mascate oferite impostorilor. Nu în anul 2025. Nu într-un stat care încă mai speră că poate fi condus de lege şi nu de interese. Şi nu într-un an în care cerem românilor să se sacrifice tot ei pentru dezastru făcut de cei cărora astăzi le oferim imunitate în locul răspundării”, a arătat Stoica.
El le-a transmis celor de la PSD că sunt artizanii principali ai acestei numiri. ”Vă atrag atenţia că niciun act nu rămâne fără consecinţe”, a spus senatorul AUR.
(Citește și: Au fost votați 2 judecători CCR – trimișii PSD și UDMR la Curte; miza e sensibilă, de ea depinde reformarea României)
****
Urmărește-ne pe Google News
