Există un impact negativ al Inteligenței Artificiale asupra gradului de ocupare al angajaților din sectorul IT, angajați care creează soft, dar companiile membre ANIS consideră impredictibilitatea fiscală și creșterea efectivă a taxării muncii în sector drept principalele cauze ale punerii unor proiecte pe lista de așteptare, a explicat Diana Sipos, vicepreședinte, Asociația Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Aceasta s-a referit la măsurile din final de 2024, când Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru angajații din sectorul IT.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
”Acesta a fost, din ce ne spun membrii, principalul motiv care a influențat negativ sectorul în perioada aceasta. La nivel structural, de sector. Sigur, există componenta de piață: sunt anumite industrii, clienți ai companiilor noastre, care au suferit poate un declin sau o încetinire, cum este zona de automotive – cine a fost expus doar pe un anumit sector poate a avut un efect negativ de acolo. Dar dacă vorbim de chestiuni structurale, care sunt în controlul nostru, ca stat, (efecte) vin din politicile publice și au avut darul de a afecta negativ competitivitatea. Aspectul acesta al modificărilor fiscale imprevizibile, peste noapte și cu creștere de costuri, este cel mai important”, a spus ea.
Cele mai importante declarații ale Dianei Sipos:
- Avem viziuni diferite asupra modului în care trebuie să abordăm lucrurile – mă refer la principalii actori din domeniu, care influențează capacitatea României de a-și întări sectorul IT, inovația, industria, care poate să aducă valoare adăugată mai mare în economia națională. Aceste viziuni diferite, integrate, cred că ne pot aduce într-un loc de unde să putem vorbi despre măsuri concrete prin care să implementăm strategiile pe care ni le dorim.
- Diferența de filosofie între mediul privat și cel guvernamental este capacitatea de a pune în practică strategia. Pentru o companie privată, succesul este definit de felul în care facem ca această strategie să se transforme în acțiuni concrete. În felul acesta, suntem ori competitivi pe piață, ori ieșim de pe piață. Această filosofie și această mentalitate ar trebui transpusă și în modul în care abordăm teme la nivel guvernamental.
- O viziune pozitivă pentru sectorul IT din România au avut-o în anii 1990 și începutul anilor 2000 diverși antreprenori care s-au asociat, au dat naștere într-un final Asociației patronale a industriei de software și servicii – ANIS –, care susținuți de politici publice favorabile și mă refer aici la acea facilitate sectorială introdusă în 2004 și care a fost eliminată de curând. Practic viziunea acestor oameni a făcut ca sectorul IT din România să ajungă unde este astăzi.
- Și aș dori să marchez câteva borne pe care le-am atins și care sunt reprezentative: în România, sectorul IT&C în România are o contribuție directă de 8% din PIB, conform studiului de industrie publicat de ANIS și lansat la finalul anului trecut. Prin efectul direct, indirect și indus, contribuția în formarea PIB este de peste 14% din PIB, contribuim la peste 15% din totalul forței de muncă angajate în România, forța de muncă din sector dar și contribuția prin efectele indirecte în întreaga economie. Suntem un exportator net semnificativ, contribuind la balansarea, recuperarea deficitelor de cont curent și de balanță comercială, avem o contribuție semnificativă la buget – al doilea sector din economie în privința taxelor și impozitelor plătite și suntem singurul sector economic în care productivitatea muncii a depășit media UE în 2023.
- Avem niște fundamente solide, dar măsuri nefaste luate în perioada recentă ne-au dus într-un moment în care ne uităm și iarăși este o cifră pe care statistica a făcut-o publică de curând: ne uităm la scăderea forței de muncă din sector în 2024 și 2025 – primul trimestru față de primul trimestru din 2024, aproximativ 30.000 de persoane (în minus), ceea ce dovedește un trend descrescător, cu probleme la nivel de sector cauzate preponderent de eliminarea facilităților fiscale, dar și, sigur, într-un context pe piața internațională extrem de dificil.
- În acest moment, singura șansă pe care o avem este să ne uităm la digitalizare și la susținerea sectorului IT într-un format care prioritizează transformarea digitală la nivel de Guvern, la nivel de economie națională, pentru a reversa acest trend negativ pe care îl vedem recent în privința angajării și a contribuției sectorului IT în economia națională.
- Direcțiile strategice pe care noi la ANIS ne concentrăm se referă la transformarea digitală ca o prioritate strategică, asumată politic la cel mai înalt nivel și care necesită o anvelopă bugetară susținută, consistentă, pentru a putea implementa concret măsurile propuse. Desigur, ceea ce vedem ca o necesitate este coordonarea între ministere și existența unei guvernanțe care să faciliteze implementarea politicilor într-un mod coordonat și susținut.
- Ce ne dorim, de asemenea, este un climat economic stabil, o politică fiscală sustenabilă, consistentă, coerentă și corelată cu realitatea economiei digitale în care ne aflăm. Nimeni nu investește sau sunt foarte puțini care investesc într-un haos fiscal, sunt foarte puțini care mai au resursele necesare să se concentreze pe inovație în condițiile în care trebuie să se uite la ce măsuri va lua Guvernul mâine și felul în care, peste noapte, planul lor de afaceri și business-ul pe care îl conduc vor fi influențate. Aici facem un apel la implementarea unor măsuri (fiscale) care să perturbe cât mai puțin mediul economic și care să fie corelate, pe de altă parte, cu o redirecționare către inovație și adoptarea unui pachet de măsuri care să susțină conversia sectorului IT, din ce în ce mai mult, din zona de servicii cu valoare adăugată mică (outsourcing) către produs, către servicii de valoare adăugată mare, astfel încât România să poată să materializeze avantajele competitive pe care le are în privința capitalului uman, care e flexibil, creativ, cu un nivel de experiență în proiecte naționale și internaționale deja de peste 20 de ani – o expertiză care poate deveni, împreună cu un cadru fiscal clar, un nou avantaj competitiv al României.
- Dacă am pornit de la forță de muncă ieftină, acum un număr de ani, acum vorbim despre servicii, soluții, produse informatice cu valoare adăugată mare, care pot transforma România într-un hub tehnologic regional. Este una dintre ambițiile ANIS, de a contribui prin propunerea de politici, prin dialog cu toți stakeholderii necesari, pentru a atinge acest deziderat.
- Dacă intrăm mai în concret, trebuie să menționez că am făcut deja propuneri diverșilor stakeholderi la nivel Executiv, Legislativ, pentru implementarea unui cadru de reglementare funcțional și agil pentru proiectele și tehnologiile inovative, implementarea unui regim de tip pattern-box, dezvoltarea a ceea ce se înseamnă ”regulatory sandboxes”, pentru pilotarea unor proiecte în regim de parteneriat public-privat pentru testarea și dezvoltarea soluțiilor inovative.
- Susținem de asemenea și accelerarea adopției de tehnologie la nivelul economiei. Sunt zone unde am rămas în urmă în privința adopției dezvoltării digitale și adopției tehnologiilor inovative. S-a vorbit mult despre necesitatea oferirii unor soluții cât mai facile și a înrolării IMM-urilor în diverse platforme care să faciliteze dezvoltarea modelelor de afaceri pe care le au, pentru că astfel de măsuri pot avea un beneficiu la nivel economic foarte mare.
- S-a vorbit foarte mult astăzi despre necesitatea dezvoltării capitalului uman. Este o prioritate și pentru noi și aș dori să menționez că necesitatea creșterii accelerate a nivelului de competențe digitale este una foarte mare și dorim să discutăm în continuare și să fie cât mai sus pe agenda publică promovarea învățării continue și a reconversiei profesionale în diverse sectoare economice. Numai așa putem susține adopția unor tehnologii inovative în companii.
Întrebări:
Moderator: Măsurile fiscale care s-au luat în final de 2024, renunțarea la facilitatea respectivă, au venit când e și acest fond al AI-ului și al codării cu AI. Voiam să știu dacă ați făcut ceva studiu la nivelul membrilor ANIS să vedeți cât din această scădere de salariați în domeniu se datorează acestor măsuri fiscale sau faptului că nu mai e nevoie de atâția oameni.
Diana Sipos:
- Într-adevăr, există un impact la nivelul companiilor care creează soft, tendință de a-și automatiza procesele, procesul de producție folosind AI. Există un impact dar aici diferă de la o companie la alta și depinde de modul în care sunt organizate companiile. Nu avem date structurate la nivel de sector, dar din chestionarele pe care le-am rulat în rândul membrilor, impredictibilitatea fiscală și creșterea efectivă a taxării pe muncă, a cotei efective de taxare pe muncă prin măsura respectivă, au constituit cele mai importante cauze ale punerii unor proiecte pe lista de așteptare, a reducerii activității pe anumite zone sau efectiv pierderii de competitivitate pe piața internațională. Vorbim despre o afectare la nivel de costuri semnificativă. Asta a fost, din ce ne spun membrii, principalul motiv care a influențat negativ sectorul în perioada aceasta. La nivel structural, de sector.
- Sigur, există componenta de piață. Sunt anumite industrii, clienți ai companiilor noastre, care au suferit poate un declin sau o încetinire, cum este zona de automotive – cine a fost expus doar pe un anumit sector poate a avut un efect negativ de acolo. Dar dacă vorbim de chestiuni structurale, care sunt în controlul nostru, ca stat, vin din politici publice și au avut darul de a afecta negativ competitivitatea, aspectul acesta al modificărilor fiscale imprevizibile, peste noapte și cu creștere de costuri, este cel mai important.
Conferința s-a desfășurat la Parlament, la Comisia de Industrii a Camerei deputaților:
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
(Citește și: ”Live acum: Conferința CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități””)
***
Urmărește-ne pe Google News
