Noile planuri-cadru de liceu ar putea fi aplicate pentru elevii care intră la liceu în 2026; principalele modificări din forma finală

Elevii care intră la toamnă în clasa a VIII-a și vor intra în clasa a IX-a anul viitor vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru de liceu, dacă ele vor fi aprobate, conform proiectului final, pus în dezbatere publică.

Prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională începând din anul şcolar 2026-2027, iar rezultatele se vor vedea după cinci ani, a declarat ministrul Educației, Daniel David, care a anunțat forma finală a planurilor-cadru destinate liceului.

Proiectul de Ordin poate fi descărcat AICI.

”Avem la nivel liceal conţinuturi şi manuale depăşite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogăţite semnificativ cu noile evoluţii tehnologice şi didactice în domeniu. Noile planuri-cadru au rezultat din integrarea unor sugestii din perioada dezbaterilor naţionale”, a spus ministrul, anunțând punerea în transparenţă instituţională a Raportului rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învăţământul liceal, precum şi varianta finală a acestora.

A fost pus în consultare publică proiectul planului-cadru pentru învăţământul liceal, care va reprezenta fundamentul de la care se va pleca în pilotarea acestuia în şcolile pilot. Sugestiile sunt aşteptate la adresa consultare@rocnee.ro, până în 26 iunie.

”Aşa cum ştiţi, acest demers nu mai poate fi amânat. Avem la nivel liceal conţinuturi şi manuale depăşite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogăţite semnificativ cu noile evoluţii tehnologice şi didactice în domeniu. Noile planuri-cadru au rezultat din integrarea unor sugestii din perioada dezbaterilor naţionale (februarie-martie 2025). Eu am început public acest demers, aşa că este normal ca eu să-l închei, un eventual alt ministru având posibilitatea să le păstreze sau să le modifice”, a explicat Daniel David, citat într-un comunicat al Ministerului Educației.

Dacă se va implementa programatic acest plan, atunci: ”prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională din anul şcolar 2026-2027, urmând apoi a se introduce gradual la nivel liceal în următorii ani”.

”Ne aşteptăm la rezultate educaţionale semnificativ mai bune, naţionale şi internaţionale, care să se reflecte în performanţă/progres/reducerea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar, nu mai târziu de 5 ani!”, a mai declarat ministrul Daniel David.

Principalele idei cuprinse în Ordinele de ministru pentru planurile-cadru din învăţământul liceal:

• ”Este necesar să păstrăm un echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competenţe cheie, accentuate raţional în funcţie de filieră/profil/specializare. Numai printr-un echilibru între ştiinţe şi religie, pe de o parte, şi între discipline asociate culturii naţionale şi cele asociate pregătirii pentru viaţă, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialişti (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetăţeni şi oameni cu o calitate bună a vieţii. Spre exemplu, mă bucur că după mulţi ani, gramatica, precum şi istoria şi geografia dedicate ţării se reîntorc explicit în curriculumul de la nivel liceal (am crescut numărul de ore dedicate acestor discipline faţă de propunerile iniţiale, doar cu condiţia focalizării acestora pe cultura naţională). De asemenea, disciplinele legate de stilul de viaţă sănătos, autocunoaşterea şi autoreglarea psihologică, sportul în echipă şi arte vor fi obligatoriu prezentate în oferta şcolii către elevi (aceştia având apoi, desigur, opţiunea de a le alege sau nu). În fine, educaţia antreprenorială este integrată cu disciplina obligatorie de economie şi vor fi incluse unităţi de învăţare explicite în disciplina de consiliere şi orientare”, a explicat ministrul Educaţiei.

• Conform Raportului QX, ”cele opt (8) competenţe cheie sunt: (1) competenţe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competenţe multilingvistice; (3) competenţe STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică); (4) competenţe digitale, (5) competenţe de viaţă (personale/sociale/de a învăţa să învăţăm); (6) competenţe civice; (7) competenţe antreprenoriale; (8) competenţe de expresie şi sensibilitate culturală… Absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competenţelor, dar şi al accentuării înţelegerii modalităţii de generare ştiinţifică a cunoştinţelor declarative şi procedurale şi a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esenţial mai ales pentru învăţământul superior -, pentru a-şi dezvolta competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii şi ca antidot la pseudoştiinţă/pseudocunoaştere”.

• ”La nivelul filierei teoretice, nicio disciplină nu a pierdut nimic – niciuneia nu i s-au tăiat orele! –, ci, în cazul unor discipline, o parte din ore s-a descentralizat la decizia şcolii şi/sau a elevilor, de unde trebuie obţinute prin oferirea unei educaţii de calitate, într-un demers de personalizare a educaţiei la nivelul unităţii şcolare (filieră/profil/specializare)”, a subliniat David.

Schimbări faţă de planurile-cadru actuale:

Filiera teoretică

• Profilul real, specializarea matematică-informatică
  • Profilarea specializării: Matematica, Informatica şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor au fiecare câte o oră în plus, pe parcursul ciclului liceal.
  • Celelalte discipline: Rămân cu acelaşi număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
  • Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil şi/sau din CDEOŞ.

• Profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
  • Profilarea specializării: Fizica rămâne cu acelaşi număr de ore, iar chimia şi biologia au fiecare o oră în plus în fiecare an, ajungând astfel la nivelul fizicii şi matematicii.
  • Celelalte discipline: Rămân cu acelaşi număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează şi pot fi completate cu ore din curriculum de specialitate flexibil şi/sau din CDEOŞ, pe parcursul ciclului liceal.
  • Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil şi/sau din CDEOŞ.

• Profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale
  • Profilarea specializării: Disciplina socio-umană, limba şi literatura română şi limba modernă 1 au fiecare două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal.
  • Celelalte discipline: Rămân cu acelaşi număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
  • Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil şi/sau din CDEOŞ.

• Profilul umanist, specializarea filologie
  • Profilarea specializării: Limba şi literatura română şi limba modernă 1 au fiecare câte două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal.
  • Celelalte discipline: Rămân cu acelaşi număr de ore, au ore în plus sau se descentralizează pe parcursul ciclului liceal.
  • Disciplinele pot dobândi ore în plus din curriculum de specialitate flexibil şi/sau din CDEOŞ.

• Planurile-cadru pentru filiera vocaţională şi cea tehnologică au fost elaborate pentru a satisface constrângerile specifice acestor domenii.

În afara variantei standard, și variantă care încurajează descentralizarea și personalizarea educației

”Pe lângă varianta standard, am propus pentru pilotare o variantă de plan-cadru care încurajează mai mult descentralizarea şi personalizarea educaţiei la nivel de unitate şcolară şi elevi, cu asistenţa de specialitate din partea ministerului pentru asigurarea calităţii educaţiei în procesul de personalizare şi în avizarea finală a variantei propuse de şcoala care alege să piloteze”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, variantele propuse pentru pilotare trebuie să aibă ca ţintă profilul absolventului şi examenul de bacalaureat, constrângerile fiind determinate şi de obligativitatea introducerii disciplinelor din trunchiul comun al planurilor-cadru standard şi de congruenţa cu filiera/profilul/specializarea unde se implementează. Unitatea care pilotează se va prezenta public ca atare, inclusiv pe site-ul propriu, şi va include planurile-cadru specifice pilotate în contractul educaţional. Ministerul va stimula calitatea educaţiei prin comisiile de experţi care vor oferi consultanţă în procesul de personalizare a planului-cadru şi vor aviza varianta finală a acestora.

Procedura următoare

Odată adoptate planurile-cadru, vor urma:

• Elaborarea programelor. Aici avem nevoie de conţinuturi relevante şi aerisite, după modele europene, care vor fi create de echipe mixte de specialişti din mediul preuniversitar şi universitar, pentru a se asigura continuitate între cele două cicluri. Un procent de 25% din orele pentru fiecare disciplină va trebui să fie folosit pentru: (1) consolidarea competenţelor; (2) activităţi remediale şi (3) extinderea competenţelor dobândite la utilizarea în viaţa cotidiană. În fine, acest demers va fi însoţit de standarde de evaluare şi notare, pentru a face comparabile evaluările între unităţi şcolare şi profesori, precum şi pentru fundamentarea unor decizii ulterioare de politici educaţionale.

• Noile manuale. Acestea vor fi gândite prin relaţie cu programele propuse şi după modele europene, combinând versiunile clasice cu cele digitalizate (inclusiv activităţi interactive online/gaming/inteligenţă artificială etc.), în funcţie de specificul disciplinei şi practicile europene.

• Formarea profesorilor. Profesorii vor fi invitaţi în programe de formare, pentru a implementa eficient noul model curricular.

(Citește și: Elevii care intră la liceu în 2026 vor susține un alt tip de Bacalaureat; cum vor arăta planurile-cadru pentru acest ciclu de învățământ)

****