Taxa pe tranzacții bancare – pe masa negocierilor pentru scăderea deficitului – revoltă pe toată lumea, de la economie la societate. Riscurile pe toate planurile

Taxa pe tranzacții bancare – o propunere aflată pe masa negocierilor privind creșterea veniturilor bugetre – se loveste de o opoziție puternică din partea economiștilor și a unor politicieni importanți din partidele pro-europene. Taxa este efectiv o taxă pe plata cu cardul și vizează clienții tuturor băncilor.

Implementarea unei astfel de taxe ar produce efecte profunde atât în societate, cât și în economie, cât și la nivel bugetar: clienții se vor întoarce la plățile cash, lichiditatea ar scădea în piață, presiunea s-ar duce pe creșterea dobânzilor – asta în fară de reînflorirea economiei gri și a evaziunii fiscale. Dealtfel, e o măsură disperată specifică statelor latino-americane, însă ea a fost implementată și de Ungaria.

Scenariul care circulă prevede o taxă 1 leu pentru tranzacții de până la un prag, și de 3 lei pentru tranzacții pe pragul respectiv și ar funcționa ca un comision pe tranzacție/transfer bancar.

Implementarea acestei taxe, dincolo de faptul că nu pare să aibă susținere politică (USR a respins categoric posibilitatea implementării unei astfel de taxe), a fost gândită să fie făcută de către bănci –bancherii au fost consultați cu privire la această taxă. Totodată, colectarea e gândită să fie în sarcina de Băncii Naționale a României (BNR), conform unui draft

Inclusiv președintele Nicușor Dan a declarat duminică că taxa pe tranzacțiile bancare, la fel ca așa-numita taxă de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei, sunt pentru moment variante de lucru pentru reducerea deficitului bugetar.

„În acest moment, așa cum v-am spus de mai multe ori, toate sunt scenarii de lucru. În momentul în care o să vrea, o să vedeți un pachet asumat de partide, acela va fi. Dar sunt scenarii de lucru. Toate lucrurile astea sunt la stadiul de discuții în momentul acesta și consultăm la Cotroceni cu liderii minori de dimineață. Da, da, suntem într-o fază de discuții, nu vă așteptați să și eu apreciez foarte mult că toți toți oamenii sunt rezonabili, adică vorbesc de liderii partidelor. Așteptați-ne să venim cu setul. Acum nu va fi varianta finală. Va fi o schiță agreată de partid. Da, da, da, da, am vrut să discutăm cu ei imediat ce avem ceva control. Discut mai 10 zile, cam așa”, a declarat șeful statului.

Taxe similare sunt plătite în țări din America Latină, printre care și Venezuela, și în… Ungaria. Riscul e ca oamenii să se întoarcă din nou spre plățile cash

Ideea a fost atribuită UDMR de către deputatul PNL Alexandru Muraru, dar UDMR a respins vehement că propunerea i-ar aparține.

Adrian Codîrlașu (foto), președintele Asociaţiei CFA România, a declarat că o eventuală taxă pe tranzacţii bancare va determina o trecere a economiei din nou către cash, comportamentul consumatorului se va schimba, iar în final vor creşte costurile de finanţare ale statului.

Taxa pe tranzacțiile cu cardul – riscurile: Ar crește economia gri și plățile cash – ar scădea lichiditatea din piață și ar crește dobânzile

„Nu ştiu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacţiilor bancare, automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash. (…) Comportamentul oamenilor se va schimba. Majoritatea plăţilor cu cardul sunt de sume foarte mici. Eu dacă plătesc 10 lei, bineînţeles n-o să mai plătesc cu cardul. Voi plăti cash şi 100 lei, nu face sens să plătesc 3% pe tranzacţie.

Deci se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash, şi s-ar putea chiar costurile de finanţare ale statului de crească. Pentru că acum, dacă ne uităm la agregatul monetar de M1, unde este cash-ul tipărit şi conturile curente, din conturile curente se fac aceste plăţi cu cardul.

Dacă se vor muta din acele conturi curente pe cash, practic lichiditatea pe piaţă va scădea, vor fi mai puţini bani, dobânzile vor creşte, costul de finanţare al statului va creşte”, a explicat Codîrlaşu, la Digi24.

Grupul de lucru a venit cu o serie lungă de măsuri pentru echilibrarea bugetului și realizarea unei corecții fiscale echivalente cu peste 2 puncte procentuale din PIB, iar printre măsuri se numără măsuri clasice precum majorarea TVA, a impozitului pe profit și dividende, dar și măsuri de lărgire a bazei de contribuție (sănătate) sau măsuri inovative precum taxa de solidaritate (propusă în perioada pandemică și de Consiliul Fiscal) sau taxa pe tranzacții bancare, estimată inițial să aducă la buget 30 de miliarde de lei. PSD a propus de asemenea taxarea progresivă pe venituri, dar a respins într-o anumită măsură posibilitatea plății contribuției de sănătate de către pensionarii cu o pensie sub un anumit nivel.

(Citește și: ”Nicușor Dan: Decizia politică pe măsurile fiscale va fi luată luni. Ce se întâmplă cu guvernul – Cresc tensiunile între partide. PSD joacă mai tare: postul de premier sau rotativă sau opoziție”)

(Citește și: ”Reuters: Corecția fiscală a României trebuie să fie de 3% din PIB, din care 2,5 puncte procentuale prin taxe noi – Semnale drastice de la Comisie”)

***