Publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României din primul trimestru al anului confirmă o structură fragilă a creșterii economice, avertizează specialiștii.
Economia a stagnat în termeni trimestriali și a înregistrat o creștere de doar 0,3% față de T1 2024. Consumului privat a rămas principalul motor de creștere, alături de investiții, însă exporturile nete au anulat aproape în totalitate aceste câștiguri.
Datele detaliate, precum și perspectivele incerte de creștere ale României – în contextul impactului incert al pachetului fiscal pe care viitorul guvern trebuie să-l adopte pentru reechilibrarea finanțelor publice – i-au determinat pe economiști să-și revizuiască în scădere prognozele. Bugetul pe 2025 a fost construit pe o prognoză de creștere de 2,5% din PIB, dublă sau chiar de trei ori mai mare decât estimările revizuite ale specialiștilor din mediul privat.
Câteva observații:
- Contracția puternică a industriei a produs un efect negativ de -0,5pp la avansul PIB din primul trimestru;
- Comerțul, transporturile și HoReCa au stagnat;
- Principalul motor de creștere: construcțiile;
- Per ansamblu, ramurile economice au avut o contribuție netă de 0pp la avansul PIB; impozitele nete pe produs sunt cele care au determinat creșterea modestă de 0,3%.
- Exportul net a continuat să tragă în jos creșterea economică a României, o nouă confirmare a faptului că o parte semnificativă a cererii a fost satisfăcută din importuri;
- Investițiile par să fi avut un efect pozitiv puternic: au contribuit cu 0,9 pp la creșterea economică din T1 2025.
- La fel, variația stocurilor a contribuit mult: +1pp.
Investițiile și anul agricol bun a putea salva PIB-ul în a doua parte a lui 2025
„Având în vedere începutul slab de an și slăbiciunea evidențiată de datele de înaltă frecvență, ne așteptăm acum ca creșterea PIB-ului în 2025 să ajungă la 0,8% (prognoza anterioară era de 1,2% din PIB, n.r.), cu riscuri orientate în direcția descendentă. Investițiile, în special cele legate de fondurile europene, și sezonul agricol ceva mai promițător reprezintă principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025. Ne menținem prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026 la 2,2%”, se arată într-o notă transmisă de Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România investitorilor.
Pe partea ofertei, industria a avut un impact negativ semnificativ, în timp ce construcțiile și taxele nete au oferit un sprijin limitat, notează el. Serviciile și agricultura au avut o contribuție în mare parte neutră.
„Privind înainte, perspectivele sunt umbrite de pachetul de consolidare fiscală care urmează să fie implementat. Noile măsuri fiscale sunt susceptibile să afecteze consumul și investițiile private. În același timp, liberalizarea prețurilor la energie electrică, programată pentru iulie 2025, ar putea declanșa o creștere accentuată a costurilor cu energia. Semnalele timpurii indică o creștere solidă, de două cifre, a prețurilor la electricitate, ceea ce ar putea împinge inflația spre zona de 6,0% în a doua jumătate a anului 2025”, notează Tătaru.
Vlad Ioniță, economist BCR România, punctează la rândul său că în ciuda revizuirii ascendente a datelor PIB din T1 (datele semnal indicau un avans anual de 0,2%, față de 0,3% datele provizorii publicate vineri), perspectivele de creștere sunt slabe.
„Chiar dacă rata de creștere anuală din primul trimestru a fost ușor revizuită în sus cu 0,1 puncte procentuale, până la 0,3% în T1 2025, aceasta rămâne sub așteptările noastre inițiale. Din acest motiv și luând în considerare semnalele din datele de înaltă frecvență pentru al doilea trimestru, ne revizuim prognoza de creștere a PIB-ului pentru întregul an la 1,3% de la 1,8%”, scrie el într-o notă.
În opinia sa, măsurile de consolidare fiscală care vor fi implementate în a doua parte a anului vor duce la încetinirea consumului.
„Investițiile vor reprezenta un motor-cheie al creșterii în acest an și va fi foarte important de urmărit gradul de absorbție al fondurilor europene. Efectul negativ puternic din partea exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever în acest an, fie datorită unei cereri externe îmbunătățite, fie din cauza unor efecte de bază combinate cu un consum intern mai slab. Există, de asemenea, așteptări pentru un an agricol mai bun, care ar putea stimula creșterea economică, însă efectele acestuia se vor vedea abia în al treilea trimestru”, scrie expertul.
(Citește și: ”FMI propune un pachet fiscal care ar aduce 1,2% din PIB la buget. Lista măsurilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
