Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a declarat joi că până în 30 iunie va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituţiei, evidenţiind că lărgirea bazei de contribuţie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată.
“Ne gândim la lărgirea bazei de contribuţie la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur şi simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect faţă de noi înşine, unii faţă de alţii. De exemplu, anumite categorii de co-asiguraţi. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari şi foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, potrivit Agerpres.
Amintim că, în pachetul fiscal de măsuri pentru reducerea deficitului, este inclusă și reintroducerea plății contribuției de 10% la sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 2.500-3.000 de lei. PSD s-ar opune măsurii, ceea ce explică pragul mai mare înaintat de Moldovan de 3.000-4.000 de lei.
De la plata contribuției la fondul de sănătate sunt exceptate în prezent 19 categorii (printre ei și co-asigurați, minori, etc.), ceea ce face ca la sistem să contribuie doar 6 milioane de plătitori din aproximativ 17 milioane de beneficiari, context în care s-a vorbit în ultimii ani inclusiv despre o “contribuție de solidaritate“.
Actualmente, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este de circa 77 de miliarde de lei, iar pentru a derula tot ce există bugetat până la sfârșitul anului, ca servicii medicale, cheltuieli, medicamente, materiale sanitare, pe toate categoriile bugetare, CNAS are nevoie de aproximativ 88 de miliarde.
“Minuni cu medicamentele”.
Potrivit șefului CNAS, prin extinderea bazei de contribuţie la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face “minuni cu medicamentele”.
“Am putea să creştem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de faţă la 6 miliarde şi avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanţare în pachetul de bază. Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce priveşte decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă şi la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…) Noi plătim mai multe influenţe salariale în momentul de faţă pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă şi spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniştite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupaţi de performanţă, de a atrage pacienţii”, a adăugat Moldovan.
Preşedintele CNAS susţine că trebuie regândit “tariful pe caz ponderat”, iar influenţele salariale trebuie incluse în acest tarif.
Ar putea apărea o asigurare complementară
“În ceea ce priveşte mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume şi cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăţi pe care le facem pe cost-volume şi anumite elemente de eficacitate clinică. (…) Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume şi cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus şeful CNAS.
Horaţiu Moldovan a menţionat că în viitor va fi analizată şi varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viaţă nesănătoasă.
(Citește și: VIDEO / Elisabeth BRUMĂ, Director, Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): Bugetul Casei e cu 20-30% mai mic decât ar fi necesar)
***
Urmărește-ne pe Google News
