Piața bursieră și dolarul american scad în tendem, iar istoria – deși limitată – sugerează că investitorii ar trebui să rămână vigilenți, avertizează MarketWatch.
„În ultimele trei luni, indicele S&P 500 și dolarul american au scăzut simultan, o evoluție rară și notabilă, având în vedere că, de obicei, dolarul se întărește în perioadele de aversiune la risc, când piețele de acțiuni se retrag,” a avertizat Dean Christians, analist senior de cercetare la SentimenTrader, într-o notă transmisă investitorilor.
Scăderea simultană a declanșat speculații potrivit cărora investitorii globali evită activele americane ca reacție la politicile tarifare ale administrației Trump — o evoluție despre care unii observatori susțin că ar putea indica o pierdere treptată a statutului dolarului ca monedă de rezervă globală.
Totuși, Christians a argumentat că, deși scăderile concomitente ale dolarului și ale indicelui S&P 500 sunt rare, dinamica de bază pare a fi „mai degrabă obișnuită.” Episoadele anterioare au avut tendința să apară în perioade de incertitudine, „indicând adesea stres pe piețe sau tensiuni geopolitice care declanșează repatrierea capitalului, nu declinul dolarului,” a scris el.
Lecțiile trecutului
De această dată, investitorii asistă probabil la un flux de repatriere, în care investitorii străini caută siguranța în țările lor de origine, a spus el. Tarifele au acționat ca factor declanșator, iar tensiunile comerciale în creștere au injectat incertitudine pe piețele globale.
SentimenTrader a analizat performanța atât a dolarului, cât și a indicelui S&P 500 după o scădere simultană de 7% sau mai mult pe o perioadă de trei luni. Totuși, au subliniat că studiul este mai degrabă o observație de piață decât un semnal direct de tranzacționare, oferind un context istoric pentru mediul actual al pieței.
Au identificat opt cazuri similare începând cu anul 1973.
În cele șase luni care au urmat, dolarul nu a arătat un tipar clar, „comportându-se ca un rezultat la aruncarea unei monede,” a spus Christians. Totuși, după un an, dolarul era mai sus în 75% dintre cazuri.
Divergența care îi sperie pe analiști
Graficul de mai jos arată performanța actuală a indicelui extins Bloomberg pentru dolar (cu albastru), comparativ cu performanța care ar putea fi prezisă pe baza ratelor dobânzilor. Divergența bruscă din ultimele săptămâni sugerează un șoc neașteptat în încredere.
Pentru a înțelege miza, un incident similar s-a produs cu lira sterlină, predecesorul dolarului ca monedă de rezervă globală. Acum trei ani, a trecut printr-o criză majoră de încredere sub conducerea premierului Liz Truss. Randamentele obligațiunilor guvernamentale (gilt) au explodat, și totuși lira s-a prăbușit la un minim istoric față de dolar.
În cazul monedei britanice a fost vorba despre o pierdere serioasă de încredere. Rezultatul a fost plecarea rapidă a lui Truss, opțiune care nu există în sistemul politic al Statelor Unite. Însă încrederea în monedă a fost, în mare parte, restabilită de atunci. Obligațiunile guvernamentale britanice (gilts) sunt din nou sub o presiune severă, dar acest lucru nu afectează lira. Așadar, o criză nu înseamnă neapărat sfârșitul încrederii într-o monedă, iar dolarul are o bază mult mai solidă decât lira, notează jurnalistul Bloomberg John Authers.
Totuși, posibilitatea unui exod din activele denominate în dolari și a unei rupturi de încredere pe termen lung rămâne. Piețele vor urmări semnele acestui fenomen în zilele și săptămânile ce urmează.
”Va fi dificil pentru activele de risc să inițieze un raliu susținut până când acest risc nu va fi clar evitat. Până atunci, incertitudinea lasă pe toată lumea într-o stare de animație suspendată”, notează el.
„Crucea morții”, graficul care dă frisoane investitorilor
O vânzare masivă pe piața bursieră americană a stârnit noi motive de îngrijorarea în rândul analiștilor – graficul indică iminența formării modelul tehnic numit „death cross” (crucea morții), potrivit Reuters.
„Death cross” apare atunci când media mobilă pe 50 de zile (DMA), considerată de analiștii tehnici drept un indicator al tendinței pe termen mediu, scade sub media mobilă pe 200 de zile (DMA), care reflectă tendința pe termen lung. Analiștii consideră acest punct drept unul în care o corecție pe termen scurt s-ar putea transforma într-un trend descendent de durată.
Luni, media mobilă pe 50 de zile a indicelui S&P 500 s-a situat la aproximativ 5,748, în timp ce media pe 200 de zile a fost aproape de 5,754. Deși indicele bursier a încheiat ziua cu o creștere de 0,8%, sesiunea a marcat prima scădere a mediei pe termen mediu sub cea pe termen lung din 1 februarie 2023 încoace. Miercuri, formațiunea a apărut pe Nasdaq.
„Este un semnal care sună foarte sumbru pe piețele de acțiuni, dar dacă analizăm istoric <<death cross>>-ul, ești mai bine poziționat ca cumpărător decât ca vânzător”, a comentat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial.
Privind în urmă pe o perioadă de aproximativ 50 de ani, indicele S&P 500 a înregistrat 24 de astfel de cazuri.
În 54% dintre situații, „death cross”-ul a apărut după ce indicele atinsese deja minimul său intrazilnic, potrivit unei analize Reuters pe baza datelor LSEG — ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a scăderii avusese deja loc înainte de apariția semnalului.
În 46% din cazuri, scăderea a continuat, iar indicele a înregistrat o pierdere medie de 19% de la momentul apariției semnalului.
Au existat și episoade de pierderi severe după acest semnal: în anii 1981, 2000 și 2007, scăderile au fost de 21%, 45% și, respectiv, 55%.
Indicele S&P 500 a scăzut în 52% dintre cazuri la 20 de zile după apariția unei „death cross”, cu o pierdere medie de 0,5%, potrivit lui Paul Ciana, strateg tehnic la Bank of America, într-o notă care analizează aproape 100 de ani de date.
Dar la 30 de zile după semnal, indicele era mai sus în 60% dintre cazuri, cu o creștere medie de 0,8%, a adăugat Ciana în nota de luni.
Severitatea scăderii deja suferite de piață — indicele S&P 500 a fost la doar 1% distanță de confirmarea unei corecții de 20% în această lună — și nivelurile ridicate ale sentimentului negativ, inclusiv ale indicelui de volatilitate Cboe, sugerează că ar putea fi vorba de un vârf al vânzărilor, spun analiștii.
„Din punctul meu de vedere, uitându-mă la grafice, este mai degrabă un scenariu de tip 2018 sau 2020, cu un posibil rebound în formă de V, decât ceva de durată”, a adăugat Turnquist.
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
