Guvernul României mai are vârfuri majore de scadențe la plata datoriei în lunile iulie, octombrie și noiembrie ale acestui an, conform datelor de la Ministerul Finanțelor.
Cumulat, scadențele (interne și externe) din acest an pe titlurile emise prin intermediul pieței primare, administrată de BNR, dar și prin intermediul pieței externe, se ridică la 151,74 miliarde de lei, din care s-au plătit deja undeva la 39,7 miliarde de lei în primele 3 luni ale lui 2025.
Acestea sunt plăți care se fac în cursul unui an și se vor face exclusiv în contul serviciului datoriei publice. Sunt plăți de principal și dobânzi atât către investitori externi, dar mai ales interni, iar la categoria intern sunt incluse și scadențele pe titlurile de stat Fidelis și Tezaur, care în acest an sunt substanțiale.
La nivel valoric, vârfurile de scadență, respectiv plățile din lunile iulie, octombrie și noiembrie se duc cumulat la 58,5 miliarde de lei.
Cât plătim la investitori cu rezidența în România și cât la investitori străini – Dobânzile se întind până la 9 mld. euro, 2,4% din PIB sau 6,8% din veniturile bugetare
Din suma totală de 151,74 miliarde de lei, plățile exclusiv de principal către investitori interni (printre care și bănci) din acest an se ridică la un total de 89 miliarde de lei, în timp ce alte 27,17 miliarde de lei sunt plăți de dobânzi.
Alte 17,3 miliarde de lei sunt plăți de principal în contul serviciului datoriei publice guvernamentale externe, iar o sumă suplimentară de 18,3 miliarde de lei va fi plătită către tot către investitori cu rezidență în altă jurisdicție fiscală decât România în contul dobânzilor aferente datoriei publice externe.
Totodată, din suma ce va fi plătită până la final de an către investitorii cu rezidență în România, scadențele cumulate pe titlurile de stat destinate populației Fidelis și Tezaur se ridică la o valoare totală de 24,5 miliarde de lei, un record. Restul sunt sume ce vor fi plătite către bănci, fonduri de pensii și alte tipuri de investitori în contul titlurilor în lei și euro emise prin intermediul pieței primare administrată de BNR.
(Citește și: ”Datoria guvernamentală plătibilă populației a ajuns la 60 mld. de lei – 6% e ponderea populației în totalul datoriei României, nivel record”)
În acest an, totalul plăților de dobânzi se duc la valoarea semnificativă de 45,5 miliarde de lei (9 mld. euro), echivalentul a 2,4% din PIB-ul estimat de guvern (1.912 miliarde de lei), respectiv 6,8% din veniturile bugetare estimate în acest an (667,5 miliarde de lei).
Lichiditatea excedentară din bănci duce la scăderea dobânzilor și relaxarea standardelor de creditare
Aceste vârfuri scadențare ale Guvernului sunt relevante nu doar pentru că ele reprezintă sume ce trebuiesc plătite de Ministerul Finanțelor, ci și pentru că (1) ele reprezintă valuri de bani care sunt introduși de guvern în sistemul bancar (marii finanțatori ai deficitului de finanțare al României și al economiei), bani care devin ulterior lichiditate excedentară – adică sume pe care băncile le pot împrumuta mai departe, ori către populație și firme, ori înapoi către Guvern.
Acest lucru este relevant deoarece, când lichiditatea excedentară din piața monetar-bancară este abundentă, se poate manifesta o tendință de relaxare a condițiilor financiare din economie și a standardelor de creditare, precum și o scădere a dobânzilor anuale efective (DAE), relevante la contractarea de noi credite.
O astfel de scădere a dobânzilor, care se resimte și asupra costurilor suverane de îndatorare și asupra dobânzilor ROBOR, stimulează economia și consumul pe credit și implicit veniturile bugetare ale Guvernului.
Notă: Prin împrumuturile regulate pe care le face Guvernul de la bănci, administrația retrage lichiditate din piață. În același timp, când Guvernul face plăți de principal sau dobânzi asociate datoriei publice, administrația injectează lichiditate în piață. Ca exemplu, o plată de 13,73 de miliarde de lei făcută de Ministerul Finanțelor către investitori interni în final de februarie a injectat lichiditate în piața bancară, ceea ce a umflat excesul de lichiditate din bănci – care sprijină per total creditarea, ținând în același timp dobânzile ceva mai jos.
(Citește și: ”Fluvii de bani în bănci: Surplusul de lichiditate din sistemul bancar a crescut la 34 mld. lei”)
De asemenea, din moment ce vârfurile de scadență ale Guvernului reprezintă plăți către finanțatori care se fac exclusiv prin contractarea de datorie nouă, ele au impact asupra ritmului de îndatorare al Guvernului într-un an calendaristic. De exemplu, în contextul unor împrumuturi mai slabe pe piața internă în final de 2024 și început de 2025 raportat la media istorică, Guvernul ar fi putut să folosească sume aflate în buffer (instrument cheie cu rol de rezervă financiară în valută pentru managementul datoriei publice) pentru scadențele mari din final de februarie, în cazul în care nu ar fi făcut un împrumut extern în debutul lunii.
Scadențe substanțiale pe Fidelis și Tezaur în 2025
Deficitul bugetar pentru anul 2025 se cifrează la 7,04% din PIB, adică un deficit nominal ce trebuie finanțat de 134 miliarde de lei. La această sumă, ce trebuie împrumutată din piețe, se adaugă plățile de principal în contul datoriei publice.
Dacă cheltuielile cu dobânzile, care vor ajunge la 45 de miliarde de lei în acest an, sunt plătite de la buget, sumele care sunt plătite într-un an în contul scadențelor lunare ale Ministerului de Finanțe sunt plătite din împrumuturi, sau, în cazuri excepționale, din buffer.
(Citește și: ”ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-structural al României – Start oficial pentru reducerea deficitului la 3% din PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
