VIDEO / Dr. Adrian MARINESCU, Manager, Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof.Dr. Matei Balș”: România are nevoie de spitale care să rezolve probleme în cât mai scurt timp, pentru că vor exista provocări

10 aprilie, 2025

Problema finanțării nu e numai la CNAS, ci și la programele naționale. Istoricul este legat de numărul de pacienți din anul anterior și noi știm că vom avea un număr de pacienți în fiecare an și e foarte greu să explici că tu ai nevoie de bani în acel trimestru. Acest lucru încurcă felul în care modifici schemele și asta se întâmplă pentru că întotdeauna se merge pe istoric, pe datele privind numărul de pacienți din anul anterior – a declarat Dr. Adrian Marinescu, managerul Spitalului de boli infecțioase ”Matei Balș”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.

Cele mai importante declarații ale lui Adrian Marinescu:

Trebuie să plecăm de la premisa că procentul celor care au grijă de sănătatea lor este foarte redus și, din această cauză, în România discutăm de un procent important din populație de oameni vulnerabili.

Legat de Institutul Matei Balș, pe care-l conduc, vreau să spun că România are nevoie de unități spitalicești de elită și, în momentul pandemiei, eu cred că gândul trebuie să ne ducă la Institutul Balș. Dacă e să fac o analiză, aș spune că institutul a plecat de la ideea că este o situație de război. Noi am mers pe principiul de a face tot ce se poate, nu ne-am mai uitat la abordarea financiară și la alte lucruri. Și, din păcate, am ieșit destul de șifonați după pandemie, vorbind strict financiar. Dacă discutăm concret despre ce am făcut, cifrele sunt clare – am avut o mortalitate mult mai redusă decât media națională, și am avut foarte mulți pacienți cu Covid 19, lucru care ne-a încurcat financiar.

Discutam despre permafrost și cred că, dacă le spunem oamenilor din jur că ghețarii se vor topi, n-o să mai avem sol înghețat și s-ar putea ca în Siberia să se prăbușească orașele, poate o să înțelegem că miliardele de microorganisme din jurul nostru ne vor pune probleme. Unele sunt foarte cuminți cu noi și ne înțelegem bine. Dar, vom avea probleme, nu neapărat de tipul pandemie, care poate să vină sau nu în următorii zeci de ani, dar sigur vom avea epidemii. Uitați-vă ce se întâmplă în jurul nostru – epidemie de rujeolă, iar bolile eruptive, așa-zise „ale copilăriei” scot capul, și o să vedeți că în anii următori vom avea provocări mari. Indiferent că vorbim despre situația din jur, de războaie, de ce se întâmplă în Ucraina.

Eu nu spun că trebuie să fie un capăt de țară și că lucrurile acestea se vor întâmplă, dar spun că un institut precum Matei Balș este spitalul la care te duci când ai o problemă reală pe partea de boli infecțioase, spitalul unde vin cazurile cele mai grave. Încerc să explic, din perspectiva politicilor de sănătate, că România are nevoie de niște spitale care să fie, într-adevăr, vârful de lance și care să rezolve probleme în cât mai scurt timp. De exemplu, în pandemie, marea problemă cu Italia, în zona cea mai bogată, a fost viteza de reacție. Important este să reacționezi rapid când te confrunți cu o astfel de provocare, iar lucrurile acestea se întâmplă la Matei Balș. Știți că toate acele suspiciunile de Ebola și alte ciudățenii veneau întâi la noi. Faptul că specialiștii aveau și știau ce au de făcut, contează foarte mult. Am să vă dau un exemplu – dintre medicii de la Matei Balș, maximum 25% au avut un episod de SARS Cov2 și, după părerea mea, nu s-au îmbolnăvit în spital, ci în afara lui. Acest lucru spune că, dacă în spital medici buni, ei știu a se proteja și riscul de a se îmbolnăvi este foarte mic.

În ceea ce privește finanțarea publică, problema nu este neapărat legată de Ministerul Finanțelor, ci despre feliile de tort și de cât de mare este tortul. Dacă bugetul României înseamnă un tort mai mic, oricât ai încerca tu să mărești felia s-ar putea să le rămână mai puțin celorlalți. Sigur că, în sănătate ar trebui să fie mai mult, dar probabil că nu se va întâmpla în anii care urmează, pentru că vom cumpăra și tancuri.

Este important să avem programe naționale care să funcționeze. La programul pe hipertensiune oamenii sunt mai puțin aderenți. Este un program național care funcționează, cel pentru HIV/SIDA, care merge extrem de bine. Sunt 16.000 de bolnavi, nu toți aderenți, dar este un program bine coordonat și coordonarea vine tot de la Institutul Matei Balș, care a avut și specialiști și strategie. La noi, strategia pe HIV/SIDA a fost cu mult înainte de a discuta despre strategia actuală. Dimpotrivă, s-au făcut lucruri foarte importante, care au schimbat cursul pentru pacientul cu HIV/SIDA. Acel program ar putea funcționa foarte bine ca exemplu. Putem vorbi despre subdiagnosticare și la HIV și la programul pe hipertensiune, la ultimul fiind însă dezastru, iar mulți dintre pacienții cu hipertensiune află că au probleme abia când fac infarct.

Institutul Matei Balș o să meargă pe aceeași direcție, o să aibă și prevenție. Este un exemplu de formare a medicilor, ce se întâmplă cu studenții, rezidenții. Poate că par lucruri generale, dar contează foarte mult, pentru că acești medici merg mai departe în spitalele țării și contează că au o direcție foarte bună, de la Matei Balș.