Ultima rundă de sancțiuni aplicate de administrația Biden pe comerțul Rusiei cu țiței a diminuat masiv plecările de petroliere rusești din Marea Baltică și Marea Neagră, iar livrările pe apă de petrol ale Moscovei au tot mai multe probleme să ajungă la destinația finală, potrivit Bloomberg.
Pe 10 ianuarie, SUA au sancționat 183 de nave și petroliere rusești și controlate de alți beneficiari care iau parte la comerțul cu petrol rusesc – așa-numita flotă-fantomă –, în contextul în care circa 80% din exporturile petroliere pe apă ale Rusiei se fac prin porturile sale din Marea Neagră și Marea Baltică.
Aceasta a fost cel mai amplu pachet de sancțiuni aplicat flotei de petroliere rusești, cu scopul de a limita veniturile bugetare ale Rusiei. Totodată, în cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni al UE, adoptat în februarie de țările UE, au fost incluse și porturile rusești Ust-Luga și Primorsk de Marea Baltică și Novorossiysk de la Marea Neagră.
În prezent, circa 60% din navele active sancționate pe 10 ianuarie au oprit complet orice transport de țiței de origine rusească, arată datele Bloomberg, în condițiile în care cumpărătorii evită navele sancționate.
Rusia a început să simtă tot mai puternic efectele sancțiunilor
Impactul noilor sancțiuni asupra comerțului cu petrol s-a văzut în faptul că Rusia a înregistrat un deficit de cont curent de 0,7 miliarde de dolari în luna ianuarie 2025, acesta fiind prima lună ianuarie cu deficit de cont curent pentru economia rusească din ultimii cel puțin 18 ani. O proporție majoritară din veniturile Rusiei provin din vânzarea de petrol, care mare parte se exportă prin Marea Baltică și Marea Neagră.
Datele Bloomberg privind traficul maritim al petrolierelor rusești mai arată că luna februarie a adus o nouă scădere majoră a volumului de petrol transportat din porturile de la Marea Baltică și Marea Neagră – de la circa 100 de milioane de barili/lună la circa 50 de milioane de barili/lună.
Ridicarea sau relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi „o tragedie”, punctează într-o postare pe platforma X Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution și până anul trecut directorul și economistul-șef al Institute of International Finance (IIF), în contextul discuțiilor dintre Washington și Moscova privind relaxarea regimului sancțiunilor.
Acesta punctează că încă există numeroase „nave fantomă” care ar putea fi sancționate de UE.
De notat că multe din nave transportau petrol rusesc sub steagul Greciei, operând în mare parte din Marea Baltică. Înainte de invazie, navele grecești reprezentau peste 60% din capacitatea totală de transport petrol care pleca periodic din porturi rusești. În martie 2024, de exemplu, ponderea acestor nave scăzuse la 20%.
În același timp, volumul transportat lunar de petroliere a cărei țară de origine este necunoscută a crescut în cazul navelor din Marea Baltică de la sub 10 milioane de barili în debut de 2022 la peste 25 milioane de barili în final de 2024.
Devalorizare masivă a rublei, cuplată cu inflație galopantă
Potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, citate de Reuters, surplusul comercial al Rusiei s-a prăbușit cu 20% în ianuarie, la 4,5 miliarde de dolari de la 5,6 miliarde de dolari în decembrie.
Economia Rusiei se confruntă cu o devalorizare puternică a monedei naționale, o inflație galopantă (peste 9% în decembrie) și nevoia de a aloca aproape 40% din buget cheltuielilor militare. Mare parte din inflație provine din creșterea prețurilor la alimente, în timp ce dobânda de referință e stabilită de banca central rusă la 23%.
Sancțiunile au afectat puternic veniturile din exporturi ale Rusiei, iar cele mai recente pachete de sancțiuni impuse de SUA și Europa au contribuit la devalorizarea rublei.
(Citește și: ”Volodimir Zelenski critică negocierile de la Riad: ”SUA ajută Rusia să iasă din izolare“ / ”Nu pot să vând Ucraina” / ”Trump trăiește în spațiul de dezinformare””)
(Citește și: ”Reuters: Administrația Trump ar lucra la un plan de reducere a sancțiunilor împotriva Rusiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
