România a încheiat luna ianuarie cu un deficit bugetar de 0,6% din PIB, determinat de sume amânate la plată în final de 2024 pentru debutul acestui an, a anunțat luni premierul Marcel Ciolacu, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Guvernul trebuie să se încadreze în acest an în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, echivalentul a 134,6 miliarde de lei, pentru a menține ratingul suveran al țării.
Deficitul de 0,6% este echivalentul unui deficit nominal de 11,5 miliarde de lei și este peste deficitul de 0,45% din ianuarie 2024, an în care deficitul cash a ajuns în decembrie la 8,65% din PIB, respectiv 152,7 miliarde de lei.
La un deficit de 0,6% din PIB, cheltuielile Guvernului s-au cifrat cel mai probabil în apropierea sumei de 57-60 miliarde de lei (3,0-3,1% din PIB), peste cheltuielile bugetare de 55,3 miliarde de lei din ianuarie 2024.
Dinamica veniturilor bugetare din ianuarie, anunțată de premier la adoptarea bugetului: 44,7 miliarde de lei, plus 7,5%
Premierul Ciolacu a anunțat în data de 1 februarie, ziua adoptării bugetului de stat, că veniturile bugetare au crescut în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu cele din ianuarie 2024, cu 7,5%.
În acest an, veniturile bugetare totale sunt prognozate să crească cu 16%, aici intrând însă și alte tipuri de venituri, nu doar cele din colectarea taxelor și impozitelor.
„Avem o veste bună de la ministrul Finanțelor: în ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu (ianuarie) 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, în deschiderea ședinței de guvern din 1 februarie, când a fost adoptat Bugetul pentru 2025, referindu-se la veniturile colectate din economie.
Dinamica veniturilor bugetare și a execuției cheltuielilor va fi extrem de importantă în acest an, în care estimarea de încasări este considerată a purta riscuri majore de neîndeplinire, deci risc pentru neatingerea țintei de deficit de 7%. Guvernul a majorat în luna decembrie o serie de taxe și a eliminat anumite facilități fiscale pentru anumite sectoare, ceea ce va majora colectarea pe parcursul anului.
Totodată, Guvernul are nevoie de o medie lunară a veniturilor bugetare totale (+cele de la UE) de 55,6 miliarde de lei pentru a-și atinge ținta de venituri și implicit de deficit din acest an, fără a umbla la cheltuieli.
Marcel Ciolacu dă asigurări că Guvernul va atinge ținta de deficit fără taxe noi
Premierul a dat din nou asigurări că Guvernul va respecta ținta de deficit de 7,04% din PIB din acest an fără a majora taxe și impozite. Totodată, prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a arătat optimist că rectificarea bugetară din vară va fi una pozitivă, iar execuția mai bună comparativ cu ce estimează bugetul.
Marcel Ciolacu a transmis recent inclusiv oamenilor de afaceri că va menține cota unică de impozitare de 16% și taxa pe valoarea adăugată (TVA). „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene. Menținem cota unică de impozitare de 16% și taxa pe valoarea adăugată. Păstrăm sub control cheltuielile bugetare, îmbunătățim colectarea pentru a încasa venituri mai mari și creăm premisele pentru a ne încadra, în acest an, în ținta de deficit bugetar de 7%. 2025 este primul din cei șapte ani de implementare a Planului Fiscal al României agreat cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru consolidarea finanțelor țării”, a afirmat Ciolacu săptămâna trecută, după consultări cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
Publicarea oficială a execuției bugetare se face în general în ziua de 25 a fiecărei luni sau în zilele ce urmează.
Principalele coordonate bugetare: Veniturile bugetare provenind de la UE reprezintă 13,1% din total venituri bugetare estimate
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”Mediul de afaceri – întâlnire cu Ilie Bolojan: Pilonii de stabilitate de care are nevoie România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
