Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat, la nivel cumulat, un surplus de lichiditate de 24,48 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna ianuarie, în creștere după mai multe luni de scădere considerabilă, de la 39,5 miliarde de lei în septembrie la 18,3 miiliarde de lei în decembrie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).
Acest excedent de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici și a gospodăriilor ce formează economia reală. Totodată, excesul de lichiditate din bănci este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar, care în 2024 s-a cifrat la 8,6% din PIB, iar în acest an ar trebui să fie redus la 7% din PIB. Deficitul de 7% din PIB este echivalentul a 134 miliarde de lei.
Acesta este prima creștere din ultimele luni și vine după ce în ianuarie am avut cel mai mic surplus de lichiditate din bănci și economie din decembrie 2022 încoace. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în luna ianuarie a lui 2024, de 60,7 miliarde de lei.
Băncile sunt marii finanțatori ai Guvernului
Acest așa-numit excedent de lichiditate este plasat zilnic de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Asta înseamnă că, în luna ianuarie, băncile au plasat la BNR, în medie, 24,48 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%.
Acest exces de lichiditate este administrat extrem de atent de bănci și de către BNR în condițiile în care prin el se asigură mare parte din finanțarea internă a deficitului bugetar. Băncile sunt actorii principali când vine vorba de finanțarea găurii din bugetul de stat: sistemul bancar are o pondere de aproape 43% în totalul titlurilor de datorie în lei emise de guvern pe piața internă, un nivel foarte ridicat.
În plus, din acest exces de lichiditate se finanțează economia reală, adică agenții economici și persoanele fizice. Pe partea creditării gospodăriilor, creditele de consum sprijină puternic comerțul și activitatea de business. Soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat puternic în 2024 pe fondul scăderii dobânzilor în final de 2023 și început de 2024, care a permis un boom al finanțărilor noi pentru consum.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 8,16 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie, prin piața primară. În februarie, Guvernul va face plăți în contul datoriei în valoare de 13,73 miliarde de lei
Prin împrumuturile regulate pe care le face Guvernul de la bănci, administrația retrage lichiditate din piață. În același timp, când Guvernul face plăți de principal sau dobânzi asociate datoriei publice, administrația injectează lichiditate în piață.
Acest surplus de lichiditate ar urma să se reumfle luna aceasta, grație unor plăți de principal ale Guvernului către investitori din piața internă în valoare de 13,73 miliarde de lei. Vorbim exclusiv despre plata unor împrumuturi luate din 2014 încolo, dar aici este inclusă și plata a două împrumuturi luate de la bănci în lunile martie și noiembrie a lui 2024, în valoare cumulată de 1,51 miliarde de lei, la dobânzi de circa 6%.
Februarie este per total a doua cea mai importantă lună din acest an din punctul de vedere al dimensiunii plăților guvernamentale în contul serviciului datoriei publice, după noiembrie, când Guvernul va face plăți de principal către finanțatori de aproape 16 miliarde de lei. Pe întreg anul 2024, Guvernul a plătit aproape 96 de miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice (rate de capital).
Lunile critice ale lui 2025: Când are Guvernul marile scadențe la datoria publică – cu un total intern de 41 mld. lei – Scadențele pe Fidelis și Tezaur, sumă record
În 2025, suma rambursată va crește la 101,7 miliarde de lei, conform proiecțiilor Ministerului Finanțelor. Această sumă va crește însă pe parcursul anului următor pe măsură ce vor fi realizate noi împrumuturi prin instrumente de datorie pe termen scurt, cu scadență în 6, 7 sau 8 luni.
Guvernul României are vârfuri majore de scadențe la plata datoriei interne în lunile februarie, iulie și noiembrie ale acestui an, conform datelor de la Banca Națională a României (BNR) privind emisiunile de titluri de stat aflate în circulație, analizate de Cursdeguvernare.ro.
Cumulat, scadențele interne din acest an pe titlurile emise prin intermediul pieței primare, administrată de BNR, se ridică la 58,28 miliarde de lei, acestea fiind plăți care se vor face exclusiv în contul serviciului datoriei publice interne. La acestea se adaugă scadențele externe (11,9 miliarde de lei) și scadențele pe titlurile de stat Fidelis și Tezaur, care în acest an sunt în sumă agregată de 24,5 miliarde de lei, un record.
Surplusul de bani din bănci va trebui menținut la niveluri ridicate atâta timp cât deficitul bugetar al României nu va fi corectat rapid
De menționat că surplusul de lichiditate se umflă și datorită împrumuturilor externe pe care le face Guvernul, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei. Aceste tranzacții le face Banca Națională cu băncile. În 2024 Guvernul a împrumutat din piețele externe 12,2 miliarde de euro, 6,15 miliarde de dolari și 33 miliarde de yeni japonezi (225 milioane de dolari), valută care se transformă ulterior în masa monetară. În 2025, Guvernul a făcut o singură ieșire pe piețele externe, prin care a împrumutat 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari, echivalentul a 20 de miliarde de lei.
(Citește și: ”Primul împrumut extern al României pe 2025: cerere mai slabă ca în 2024, dobânzi mai mari – Bugetul pe 2025 nu a convins 100% investitorii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
