Prețul gazelor naturale pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a urcat joi la un maximum al ultimilor doi ani, de 350 de lei/MWh, potrivit datelor de pe site-ul BRM.
Avansul prețului local per MWh de gaz natural din piața pentru ziua următoare (PZU) a fost generat de o creștere a volumelor tranzacționate în ultimele zile și de închiderea neașteptată și prelungită a terminalului grec de gaze naturale lichefiate (LNG) din Alexandroupoulis, important pentru România și Republica Moldova din perspectiva diversificării surselor de gaz natural non-rusești. Publicația bulgară Analyses & Alternatives scria miercuri că terminalul de LNG din Grecia și-a întrerupt funcționarea în mod ″misterios″ în final de ianuarie.
Astfel, volumul tranzacționat din 2 februare încolo pe PZU a BRM s-a dublat comparativ cu media lunii ianuarie: de la aproximativ 50 GWh la un maxim de 126 GWh de gaz în ședința de tranzacționare de marți, 4 februarie. Piața intraday a rămas în media lunii ianuarie.
Prețurile locale au ajuns per total la niveluri superioare celor de la hub-ul de la Viena și de pe piața olandeză administrată de Intercontinental Exchange (ICE), aceasta din urmă fiind relevantă pentru prețul din Vestul Europei. O tendință de creștere se vede însă și pe piețele externe, unde cotațiile la contractele futures cu scadența martie din Olanda au ajuns aproape de 55 euro/MWh, cel mai ridicat nivel de preț din octombrie 2023 încoace.
România sprijină Republica Moldova cu exporturi mai mari de gaze. Achizițiile Moldovei sunt realizate din fonduri de la UE
Aceste creșteri, ale prețurilor și volumelor tranzacționate, survin pe fondul tragerilor treptate din depozite, în contextul vremii mai reci care a redus depozitele sub pragul de umplere de 50% din capacitate și, concomitent, pe fondul majorării cererii regionale și exportului către Republica Moldova și Transnistria, care a ajuns la 7,6 milioane de mc/zi: 6 milioane mc prin gazoductul Iași-Ungheni și 1,6 milioane mc prin punctul Isaceea.
Închiderea prelungită a terminalului grec de la Alexandroupoulis, care și-a oprit activitatea în 23 ianuarie fără a oferi multe detalii, precum și faptul că nu se cunoaște data reluării activității de preluare de LNG la punctul respectiv de intrare în Europa de Sud-Est, reprezintă un alt element ce pune presiune pe piață și pe prețuri.
În același timp, livrările de gaze naturale rusești care intră în Europa prin TurkStream au crescut semnificativ, ceea ce a făcut unele cercuri de afaceri din Bulgaria, citate de publicația bulgară Mediapool, să speculeze că închiderea terminalului de la Alexandroupolis are legătură cu „nevoia de a elibera spațiu pe piață” pentru livrări crescute de gaz rusesc. Lacunele în aprovizionare din Europa de Sud-Est, provocate de gazul natural lichefiat nelivrat – inclusiv livrări americane, qatareze și algeriene – sunt completate rapid cu gaz natural rusesc.
În prezent, deficitul sistemului național este acoperit prin importuri din Bulgaria, care au crescut semnificativ.
UE a oferit un grant de 30 de milioane de euro Republicii Moldova pentru achiziția de energie
Regiunea separatistă prorusă, cu aproape jumătate de milion de locuitori, s-a confruntat cu întreruperi de agent termic, căldură și electricitate după ce acordul de tranzit de gaz rusesc prin Ucraina a expirat ianuarie
Conform unei decizii recente a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova, SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, a început procurarea de gaze de pe platformele de tranzacţionare din Uniunea Europeană, la preţuri de piaţă. Achizițiile sunt sprijinite printr-un grant de 30 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.
Livrările zilnice către regiunea separatistă, care nu se află sub jurisdicția Chișinăului, nu ar trebui să depășească echivalentul a 3 milioane de metri cubi.
Republica Moldova a fost până acum ferită de întreruperi datorită importurilor de electricitate și gaze din România.
(Citește și: ”Moldova a rezolvat criza gazelor din Transnistria cu ajutorul UE”)
***