România a împrumutat luni, de pe piețele externe, 2,8 miliarde euro și 1,25 miliarde de dolari, prin intermediul primei emisiuni de titluri de stat pe piețele financiare internaționale, potrivit datelor Bloomberg. Oferta a avut loc într-o zi marcată de volatilitate pe burse, piețele internaționale valutare și de obligațiuni ca urmare a deciziilor tarifare ale administrației Trump, ceea ce a avut cel mai probabil efect negativ asupra sumelor înaintate de investitori.
Cererea investitorilor a fost mult redusă comparativ cu împrumuturile externe din debutul lui 2024, la 4,8 miliarde de euro pentru cele două tranșe de obligațiuni în euro (pe 5 ani – scadența 2030 – și 9 ani – scadența 2034), respectiv 2,6 miliarde de dolari pentru obligațiunile în dolari cu scadența 12 ani (2037).
Cererea mai mică a împins costurile de îndatorare în sus, cu circa 100-120 (1,00-1,20%) de puncte de bază la titlurile în euro și cu aproximativ 120-130 de puncte de bază (1,20-1,30%) în plus la titlurile în dolari, comparativ cu împrumuturile externe din ianuarie și februarie 2024. Cu toate acestea, împrumuturile în euro s-au cifrat, pe fiecare scadență, la 1,4 miliarde de euro.
Finanțele acoperă 8,6% din necesarul de finanțare din 2025 prin aceste împrumuturi externe, în sumă de 20 de miliarde de lei
Acest împrumut extern a fost amânat de procesul mai îndelungat de elaborare a bugetului, care a trebuit să respecte de o manieră credibilă traiectoria fiscală pe termen mediu agreată cu Comisia Europeană prin planul fiscal-bugetar structural 2025-2031.
Comparativ, în ianuarie 2024, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de dolari prin două emisiuni externe de obligațiuni denominate în dolari, pe 5 și 10 ani, cu subscrieri mai mult decât solide de 15,5 miliarde de dolari la dobânzi mai mici, de circa 6% și 6,5%. În mod surprinzător, dobânzile de atunci au fost puțin mai mici chiar și comparativ cu cele ale titlurilor similare în lei emise pe piața locală.
Acest lucru este explicat de cererea ridicată de atunci, care a permis acceptarea bid-urilor cu cele mai scăzute dobânzi.
În același timp, în februarie 2024, Ministerul de Finanțe a atras 4 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, cu scadența 2031 și 2036, la dobânzi de 5,4%, respectiv 5,7%, în condițiile unor oferte de 16 miliarde de euro.
Dobânzile de acum sunt semnificativ superioare celor din debutul lui 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului. Majorarea semnificativă a deficitului în 2024, la 8,64% din PIB, a afectat credibilitatea României și a dus la o retrogradare a perspectivei ratingului suveran al României de la „Stabilă” la „Negativă”.
După împrumutul extern, și dobânzile locale au revenit pe creștere
Dobânzile din piața secundară la obligațiunile în lei s-au aliniat la evoluțiile externe, costul de îndatorare pe 10 ani al României (RO10Y) revenind pe creștere la 7,75%. Săptămâna trecută, după finalizarea și publicarea bugetului, RO10Y scăzuse aproximativ 50 de puncte de bază, la un minim al ultimelor 2 săptămâni de 7,48%.
Dobânzile vor rămâne cel mai probabil la peste 7% mari în acest an pe fondul necesarului brut de finanțaare încă mare și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică românească în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.
Necesarul brut de finanțare din acest an al Guvernului ar trebui să se ridice la peste 230 de miliarde de lei, din cauza:
- Deficitului bugetar, estimat pentru 2025 la 134,6 miliarde de lei, sau 7,04% din PIB, care are risc de creștere din cauza (1) creșterii cheltuielilor cu dobânzile la aproximativ 50 de miliarde de lei în 2025, față de un nivel mai scăzut anticipat anterior și (2) a faptului că bugetul este construit fără creșteri suplimentare de taxe și impozite
- Necesarului pentru rostogolirea datoriilor, care va ajunge la peste 100 de miliarde de lei
- Prefinanțării pentru 2026, care se va cifra și ea pe la 20-25 de miliarde de lei
Notă: Acum 12 luni, când Guvernul abia începea anul electoral cu un necesar de finanțare record de 250 de miliarde de lei, lichiditatea excedentară era de 60 de miliarde de lei – deci Guvernul avea bani care bălteau în bănci pentru a acoperi finanțarea internă. În decembrie, lichiditatea excedentară s-a situate la minimul ultimilor doi ani, la circa 18 miliarde de lei. Luna ianuarie a adus cel mai probabil o creștere a lichidității excedentare din sistemul bancar.
Riscul retrogradării ratingului s-a redus substanțial, dar încă există condiții speciale în care ne-am putea trezi în „junk”. Daniel Dăianu: Corecția începe defapt de la un deficit de peste 9% din PIB
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat într-o intervenție la Digi24 că, defapt, corecția deficitului bugetar pornește de la peste 9% din PIB, din cauza efectului anualizat al recalculării pensiilor.
„La noi, veniturile au fost supraestimate și unele cheltuieli subevaluate în mod sistematic. De aceea a rezultat o diferență uneori substanțială între ținta de deficit a unui guvern și ceea ce a spus Consiliul Fiscal ca se poate întâmpla. În ultimii ani diferența aceasta a fost foarte mare. (… ) În acest an, defapt corecția deficitului bugetar este de la mai mult de 9% din PIB dacă luăm în calcul impactul anualizat al recalculării pensiilor, care în 2024 a avut impact doar din septembrie. Nu trebuie subestimat acest efort. Totodată, dacă nu s-ar fi adoptat pachetul de măsuri de la final de an (ordonanța trenuleț – n.r. ) deficitul ar fi explodat în 2025. Și cred că dacă nu ar fi fost adoptat acel pachet măsuri, am fi riscat o retrogradare a ratingului României de la cele 2 agenții de rating”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
Acesta a precizat că acum am depășit acest pericol, dar nu în totalitate, fiindcă ajustarea necesară pentru ca deficitul să ajungă la sub 3% din PIB este foarte mate și există presiuni mari ca să se mărească cheltuielile cu apărarea.
„În plus, pot apărea efecte din războiul comercial internațional, deci această distanță de la 9 și ceva la 3% este foarte mare. Pentru asta găsim rațiunea ca ajustarea să se facă pe 7 ani. (…) Este o luptă a noastră între noi, și cu toți ceilalți care trebuie să ajute finanțarea internațională a României și inclusiv cea internă. Dacă se pierde încrederea în capacitatea statului de a-și onora aceste obligații de plată putem asista la o fugă de leu. Asta trebuie evitat. Această luptă nu se va desfășura pe parcursul a 1-2 ani. Este nevoie de măsuri și suplimentar trebuie să colectăm mult mai bine. Trebuie să avem și o restructurare”, a mai precizat Daniel Dăianu în intervenția sa.
Trebuie notat că, la nivel general, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individiali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu. Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea.
Un risc este faptul că bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, dar cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget), ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor.
O retrogradare a ratingului suveran ar conduce la ieșiri majore de capitaluri din România
Modificarea perspectivei înseamnă o reevaluare a riscului politic și a perspectivelor financiare ale României, în condițiile nevoii de a reduce gradual un deficit bugetar istoric. Potențială retrogradare a ratingului ar înseamna plasarea României în categoria „junk” și ieșiri de capital din țara noastră. Mai mult, România este dependentă de aceste capitaluri pentru finanțarea deficitului de cont curent, în condițiile în care investițiile străine directe acoperă doar 35% din acest deficit.
Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. România are în acest an un necesar de finanțare de 230 de miliarde de lei, echivalentul a peste 12% din PIB.
Potrivit economiștilor, o retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează Guvernul României, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar putea să se vadă şi pe curs, printr-o depreciere a leului, în contextul unor eventuale ieşiri de capital din România.
(Citește și: ”BCR: „O retrogradare a ratingului suveran al României nu reprezintă scenariul de bază pentru 2025””)
***
Urmărește-ne pe Google News
