Reacție pozitivă a piețelor financiare la Bugetul României: Costurile de îndatorare scad rapid – RO10Y coboară la 7,48%. Cum stăm la dobânzi în context regional

Costurile suverane de îndatorare ale României au scăzut abrupt joi și vineri, pe fondul finalizării și apoi publicării proiectului legii bugetului de stat pentru 2025, care este construit pe un deficit bugetar de 7,04% din PIB, în scădere de la 8,64% în 2024. Proiectul legii bugetului prevede o majorare de doar 10,3% a cheltuielilor bugetare și ulterior o majorare lentă pe orizontul următorilor ani, în acord cu planul fiscal-bugetar agreat cu Comisia Europeană.

Dobânda pe 10 ani din piața secundară (RO10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, a scăzut vineri cu 17 puncte de bază, la 7,48%, un minim al ultimelor două săptămâni. Ultimele zile au adus un declin cumulat de circa 50 de puncte de bază (0,5%) pentru costul suveran de îndatorare pe 10 ani. Un alt element în această dinamică este primul împrumut al anului pe care România trebuie să îl realizeze pe piețele externe, care ar putea să fie realizat în următoarea săptămână. Condițiile de pe piețele financiare internaționale sunt și ele benefice, după incorporarea în piețe a deciziilor băncilor centrale din SUA și zona euro.

Procesul de elaborare a proiectului de buget a fost înconjurat de incertitudine, care a redus cererea pentru titlurile de stat ale Guvernului și au împins dobânzile în sus. Investitorii au reevaluat în ultimele săptămâni perspectivele financiare ale României și riscul politic, în condițiile unui necesar ridicat de finanțare pentru anul curent și a creșterii riscurilor după revizuirea negativă a perspectivei țării noastre de către agențiile de rating Fitch și Standard & Poor’s.

Cum stau dobânzile României în contextul regional

Dobânzile de împrumut ale României au scăzut pe toate scadențele în ultimele zile, în medie cu 40-50 de puncte de bază (0,4-0,5%).

Cererea pentru titluri de stat s-a îmbunătățit considerabil joi, după finalizarea bugetului. Finanțele au împrumutat joi circa 2 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni, mult peste prospecte grație ofertelor mari ale investitorilor – rapoartele bid-to-cover la aceste două emisiuni de titluri de stat au fost de peste 4. În general, un raport bid-to-cover pozitiv (care arată cerere solidă pentru o emisiune de active financiare) începe de la 2 în sus.

Cu toate acestea, costurile suverane ale României sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană (Ungaria la mică distanță, cu HU10Y la 6,81%), iar asta nu doar din cauza haosului electoral și a incertitudinilor cu privire la buget, ci și din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar foarte ridicat (7-8% din PIB) și a credibilității mai scăzute pe care o are clasa politică românească în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Polonia, un alt exemplu, are un cost de îndatorare pe 10 ani de 5,8%.

Evoluția dobânzilor indică faptul că investitorii, bănci și investitori străini, au reintrat mai puternic la cumpărare pe piața secundară a titlurilor de stat, după valul de vânzări din ultimele luni. Cu toate aceastea, o scădere prelungită a dobânzilor depinde de scăderea inflației și a deficitului, respectiv a necesarului brut de finanțare, care în acest an este prognozat la 231 miliarde de lei, al doilea cel mai ridicat din istorie.

Comparativ, referința bursei locale, indicele BET, a continuat în ultimele zile tendința de tranzacționare laterală după ce s-a deconectat în ultimele luni de la tendința burselor externe.

În general, o regulă de aur în finanțe spune că dobânda pe 10 ani la care se împrumută un guvern (cifra cheie pentru costul de finanțare al întregii economii) ar trebui să fie cam pe unde este rata de creștere nominală a PIB. Adică rata de creștere a economiei, plus inflația. În România, vorbim oricum despre un nivel de circa 7-8%.

Necesarul brut de finanțare poartă un risc de depășire a țintei inițiale, la fel cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, când au avut loc câte trei revizuiri în fiecare an. Necesarul din acest an se ridică la 231 de miliarde de lei, din cauza:

• Deficitului bugetar, estimat pentru 2025 la 133,3 miliarde de lei, sau 7% din PIB
• Necesarului pentru rostogolirea datoriilor, care va ajunge la peste 100 de miliarde de lei
• Prefinanțării pentru 2026, care se va cifra și ea pe la 20-25 de miliarde de lei

Cum arată cămașa bugetară de forță a României

Bugetul pe 2025 trebuie construit cu o țintă de deficit de 7,04% din PIB, în scădere de la 8,64% din PIB în 2024. Totodată, el are la bază o creștere economică de 2,5%, o inflație de 4,4% și venituri bugetare suplimentare din digitalizare, toate fundamentate de o traiectorie strictă de creștere a cheltuielilor, cu rate maximale aprobate care trebuiesc respectate în următorii ani.

România trebuie să își mențină astfel cheltuielile într-o serie de plafoane anuale – cheltuielile bugetare nete au voie să crească într-un an doar cu următoarele rate maximale de creștere: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Acestea sunt plafoane care au fost convenite de țara noastră cu Comisia Europeană prin Planul bugetar structural pe termen mediu, aprobat recent de ECOFIN. Acest document fundamentează procesul de  consolidare fiscală, respectiv aducerea deficitului bugetar al țării noastre sub pragul de 3% din PIB în 2031, de la un nivel de peste 8% în 2024. Planul vizează o reducere graduală a deficitului public, cu câte 0,7-0,8% din PIB în fiecare an. Prima țintă de deficit ce trebuie atinsă este 7% din PIB, în 2025.

Prin întinderea corecției fiscale pe o perioadă de 7 ani, România evită presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri de corecție care riscă să împingă economia în recesiune.

România are 7 ani să-și readucă în echilibru cheltuielile bugetare cu veniturile

România este în procedură de deficit excesiv încă din martie 2020, după ce deficitul bugetar pe 2019 a fost împins la 4,3% din PIB. În martie 2020, țara noastră s-a angajat să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Ca urmare a ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare, în ultimii ani, România a ajuns în 2024 la un deficit bugetar istoric pentru o perioadă fără criză economică, respectiv un deficit de peste 8% din PIB, care a dus la convenirea cu Comisia Europeană a unui nou acord de revenire în regulile europene.

Acordul vizează reducerea deficitului bugetar printr-o reformă fiscală cu impact moderat asupra veniturilor bugetare (+1,1% din PIB din majorări de taxe), eficientizarea administrației fiscale (+0,5 din PIB venituri bugetare) și prin reducerea cheltuielilor statului cu 6% din PIB până în 2031, de la 41,9% în 2024 la 35,9% în 2031.

Planul urmărește o reducere lentă a deficitului prin ținerea sub control a cheltuielilor bugetare, cu închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030

Această reducere se bazează pe o ținere sub control a ritmului cu care cresc cheltuielile bugetare în următorii 7 ani. Pentru asta, planul conține o serie de ținte-limită pentru cheltuieli.

Vizate în special aici sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, exprimate ca procent din PIB, care ar urma să scadă de la o pondere de 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031, precum și cheltuielile cu pensiile și alte beneficii de natura asistenței sociale. Acestea din urmă ar trebui să scadă de la o pondere de 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031. Vorbim nu doar despre cheltuielile cu pensiile, ci despre o limită pentru toate cheltuielile cu asistența socială, din care mare parte sunt, într-adevăr, pensii.

O provocare pentru 2025 este faptul că Guvernul realizează bugetul fără majorări noi de taxe și impozite, care ar fi necesare, teoretic, pentru umplerea unei găuri de câteva zeci de miliarde de lei. Asta lasă Guvernul vulnerabil să fie obligat să majoreze anumite taxe în a doua parte a anului, pentru a reduce deficitul, cum s-a întâmplat în 2023.

(Citește și: ”ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-structural al României – Start oficial pentru reducerea deficitului la 3% din PIB”)

***