Analfabetismul numeric afectează aproximativ 36% dintre elevi, iar 16% prezintă dificultăți severe, conform primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică prezentat miercuri de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio.
Analiza, realizată de un grup de cercetători coordonați de profesorul universitar Dragoș Iliescu (Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București) arată că „o proporție semnificativă a elevilor nu reușește să dezvolte competențele numerice esențiale, ceea ce poate avea consecințe majore asupra succesului educațional și profesional”.
„Lipsa abilităților numerice afectează capacitatea elevilor de a înțelege și interpreta informații matematice în contexte cotidiene, limitându-le oportunitățile academice și de integrare pe piața muncii”, se arată ]n Raport.
Literația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale.
Problemele se acumulează cu fiecare ciclu: de ce crește din școala generală până la liceu
Analfabetismul funcțional matematic avansează progresiv de-a lungul învățământului preuniversitar:
- 25% în clasele primare
- 36% în gimnaziu
- 46% în liceu.
„Practic, în loc să își îmbunătățească abilitățile numerice, elevii întâmpină dificultăți tot mai mari, ceea ce sugerează că metodele actuale de predare și consolidare a competențelor matematice nu sunt suficient de eficiente. Fără intervenții specifice, acest fenomen poate contribui la o creștere a abandonului școlar
și la dificultăți în tranziția către învățământul superior sau către locurile de muncă care necesită competențe numerice solide”, tot mai căutate, constată cercetarea.
Cum crește analfabetismul funcțional numeric odată cu numărul de clase
- În ciclul primar, discrepanțele sunt reduse, cele mai apropiate valori fiind în „Măsurare” și „Proprietăți ale numerelor,” unde diferențele nu depășesc 3 puncte procentuale.
- În gimnaziu, diferențele cresc, mai ales în „Geometrie” și „Măsurare”.
- La liceu, diferențele devin accentuate în mai toate domeniile, subliniind o tendință clară de performanță mai ridicată a băieților.
Noi date privind amplitudinea tragediei învățământului din rural
„Mediul de proveniență influențează profund nivelul de funcționalitate numerică, cu o polarizare clară între rural și urban mare/metropolitan„, confirmă și datele acestui studiu.
„S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%)”, arată raportul.
Decalajele se amplifică odată cu fiecare ciclu, ajungând ca analfabetismul numeric să fie în rural 59.64% la nivelul gimnaziului și 72.56% în liceu.
Corelație puternică între statutul socio-economic și nivelul de funcționalitate numerică
Elevii din categoria cu cel mai crescut statut prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric, în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.
Puncte tari, puncte slabe, în prezentarea Raportului
La nivel de domenii și subdimensiuni, performanțele elevilor sunt neuniform distribuite, menționează concluziile analizei:
- Cele mai bune rezultate se regăsesc în domeniul Proprietăți ale numerelor, ceea ce sugerează că elevii sunt relativ confortabili cu operațiile de bază, simțul numeric și raționamentul proporțional.
- Cele mai mari dificultăți sunt întâlnite în domeniul Statistică, mai ales în raționamentul matematic cu date și probabilități. Aceasta indică o problemă majoră în ceea ce privește gândirea analitică și interpretarea datelor, competențe esențiale într-o societate bazată pe informații și luarea deciziilor în contexte nesigure. Slaba performanță în acest domeniu poate limita capacitatea elevilor de a evalua și folosi date statistice, ceea ce are implicații asupra dezvoltării gândirii critice și a competențelor necesare în carierele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică).
- Elevii par să se descurce la subdimensiunea „Experimente și eșantioane” neașteptat de bine.
Principalii predictori ai nivelului de alfabetizare numerică (factori contextuali, cât și personali)
- Auto-eficacitatea matematică și statutul socioeconomic (SES) au cele mai semnificative contribuții pozitive.
- Auto-eficacitatea matematică, cu o pondere de 29.45%, indică faptul că încrederea în propriile abilități joacă un rol esențial în performanțele numerice, motivând elevii să abordeze cu succes sarcinile matematice.
- SES, cu o pondere relativă rescalată de 23.47%, sugerează că elevii care provin din medii socio-economice mai avantajate beneficiază de resurse educaționale mai bune și de sprijin familial, ceea ce facilitează dezvoltarea competențelor numerice.
În afara acestor predictori majori:
- Mediul de proveniență și calitatea predării matematicii contribuie și ele semnificativ, cu ponderi rescalate de 18.30% și, respectiv, 12.57%.
- Mediul de proveniență reflectă diferențele dintre elevii din zonele rurale, urbane și metropolitane, sugerând că accesul la educație de calitate influențează nivelul de alfabetizare numerică.
- Calitatea predării, reprezentată prin evaluările elevilor asupra profesorilor lor, evidențiază importanța implicării didactice și a practicilor pedagogice eficiente în susținerea dezvoltării competențelor numerice.
Metodologie
În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, care sunt comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor.
Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi.
Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului.
Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară.
Distribuția dintre fete și băieți a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporție de 50% – 50%, iar distribuția demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
Ministrul Educației, după prezentarea Raportului: Este inacceptabil în clasa XII-a să ai spre 50% oameni care au această formă de analfabetism funcţional numeric
”Este inacceptabil în clasa XII-a să ai spre 50% oameni care au această formă de analfabetism funcţional în zona numeraţiei. Este ceva de neacceptat pentru o şcoală. Te şi întrebi: ce face şcoala?”, a declarat miercuri ministrul Educaţiei, Daniel David, prezent la conferința în care a fost publicată analiza.
”Este clar că nu arată bine, eu am şi spus acum când am pus în dezbatere planurile-cadru pentru învăţământul liceal, am spus că mie mi se pare că noi predăm mult, prost şi foarte centralizat. Şi ar trebui să gândim ce facem, pentru că este inacceptabil în clasa XII-a să ai spre 50% oameni care au această formă de analfabetism funcţional în zona numeraţiei. Este ceva de neacceptat pentru o şcoală. Te şi întrebi: ce face şcoala? Ca să nu mai spun că sunt nişte rezultate pe care cred că o să le discut în spaţiul public în această perioadă, de testare a competenţelor adulţilor. Nu este PIAC-ul (The Programme for the International Assessment of Adult Competencies – n.r.), este testul alternativ de la UNESCO şi, şi acolo, testându-i pe cei care au ieşit din şcoală, adulţi, scorurile arată tot rău în zona de afectare funcţională. Noi avem un număr cu două cifre în timp ce media internaţională în zona respectivă este o cifră”, a declarat ministrul Educaţiei, citat de News.ro.
Despre o reformă curriculară la nivel de liceu
”Trebuie să ne gândim foarte serios ce facem în şcoală, de fapt, când ai astfel de rezultate. Eu mereu am spus că, deşi teoretic toţi declarăm că vorbim despre competenţe şi încercăm să transferăm competenţe, adevărul este că foarte puţini transferă competenţe în activităţile lor educaţionale. Pentru că competenţa ar însemna, nu în momente diferite, ci în momentul când vorbeşti despre un lucru să duci cunoştinţele declarative, adică ce ştii să spui, cunoştinţele procedurale, adică ce ştii să faci cu acel lucru în zona de curriculum şi în zona de viaţă şi care sunt valorile, de ce e important să înveţi acest lucru. Şi rareori avem profesori şi aceia sunt profesorii buni, iubiţi de obicei de copii sau de elevi, care atunci când vorbesc despre… după ce l-ai ascultat pe un profesor bun vorbind despre un lucru, ştii şi ce să spui, ştii şi ce să faci cu acele lucruri, fie curricular, fie ca aplicabilitate în viaţă, ştii şi de ce e important să ştii acele lucruri”, a argumentat Daniel David.
El a afirmat că şcoala distorsionează ceea ce se face cu copiii şi în loc să îi ajute se ajunge la astfel de scoruri la aceste testări.
Daniel David a declarat că, în zona matematicii în învăţământul primar, lucrurile arată mai bine, dar în această zonă a fost făcută o reformă în 2013.
”S-a făcut o reformă a curriculumului: plan-cadru, programe, manuale, training-ul profesorilor pentru învăţământul primar, cred că în 2013. Ne uităm la TIMSS (Tendinţe în Studiul Internaţional al Matematicii şi Ştiinţelor – n.r.) şi vedem că în momentul ăsta la TIMSS, pe învăţământul primar, stăm bine. (…) Lucrurile arată mai bine în zona matematicii în învăţământul primar (…) . Deci testul este validat şi în această perspectivă. În zona gimnaziului, la matematică este o uşoară creştere din câte ştiu la TIMSS, este o scădere la ştiinţe, nu mult, dar avem o scădere acolo, şi acolo am avut o reformă curriculară în 2017. Poate că procentul ăsta de 50%, 47-48%, reuşim să-l reducem cu această reformă curriculară la nivel de liceu, pe care am început-o, să vedem ce se va întâmpla şi lumea trebuie să înţeleagă că planurile-cadru reprezintă doar un punct de start”, a mai spus ministrul Educaţiei.
(Citește și: Primul studiu privind impactul abandonului școlar din ultimul deceniu asupra economiei. Componentele socio-economice care duc la pierderea a 5,23% din PIB)
****
Urmărește-ne pe Google News
