Taxa pe tona de CO2 va crește în Germania de la 45 de euro/tonă la 55 euro/tonă de la începutul anului 2025. Aceasta înseamnă costuri mai mari pentru încălzire și energie electrică, atât pentru gospodării cât și întreprinderi.
În doar doi ani, Germania a reușit performanța ca aproape să dubleze taxa pe tona de carbon, de la 30 de euro în 2023 la 55 euro în 2025.
În realitatea creșterea e și mai mare, deoarece la taxa pe CO2 se aplică și cota de TVA care în prezent este de 19%.
„Un litru de benzină va fi cu 4,3 cenți mai scump din cauza taxei pe CO2, prețul motorinei va crește cu 4,7 cenți pe litru. Costurile de încălzire vor crește și ele, de asemenea, dramatic. Un kilowatt-oră de gaz natural va deveni cu încă 0,21 cenți mai scump, ceea ce înseamnă o creștere totală de 1,21 cenți față de perioada de dinaintea introducerea taxei pe CO2. Păcura va costa cu 17,5 cenți mai mult pe litru – o creștere care afectează multe gospodării,” a calculat site-ul Blackout News.
Taxa pe CO2 crește la 65 euro/tonă în 2026
Și asta nu e totul. Din 2026, taxa pe CO2 va crește la 65 euro/tonă, ceea ce va face ca diferența dintre costurile energiei în Germania și celelalte state dezvoltate să fie potențial nesustenabilă. În același timp, președintele ales în SUA, Donald Trump, a promis în campania electorală că va lua măsuri pentru ca prețul energiei să fie cât mai accesibil pentru americani.
Potrivit Blackout News „peste 18 miliarde de euro au intrat la buget, inclusiv 10,7 miliarde de euro din certificatele de CO2 emise de companiile de utilități și de transport. Comparativ cu 2022, veniturile din acest domeniu în Germania au crescut cu 67%. Veniturile la nivelul UE din certificatele de emisii CO2 au crescut, de asemenea, cu 12%, până la 7,7 miliarde EUR.”
Inflația ridicată saltă popularitatea partidelor populiste
Partidele de extremă dreaptă şi extremă stângă din Germania se aşteaptă să obţină mai multe voturi la alegerile generale, anticipate, din februarie 2025, din simplul motiv al inflaţiei ridicate şi situaţiei economice dificile, arată un nou studiu publicat miercuri, de Institutul de economie mondială de la Kiel (IfW), citat de DPA.
Inflaţia şi creşterea economică au deviat semnificativ faţă de aşteptări în ultimii trei ani, susţine Jonathan Federle, cercetător la IfW.
„Per total, sprijinul pentru partidele radicale de la stânga şi de la dreapta este posibil să crească cu două puncte procentuale, ca rezultat”, susţine Jonathan Federle, coautor al unui studiu care a analizat 365 de alegeri din 18 ţări industrializate în perioada 1948 – 2023.
10% inflație = 2,8 puncte procentuale la AfD
Concluzia studiului este că un şoc inflaţionist de 10 puncte procentuale într-un mandat legislativ, cumulat cu o creştere sub medie a salariilor reale, duce la un avans cu 2,8 puncte procentuale a ponderii voturilor pentru partidele populiste şi extremiste la următoarele alegeri.
Modificările neaşteptate ale Produsului Intern Brut duc, de asemenea, la creşterea popularităţii partidelor radicale.
În sens invers, rezultatele pozitive reduc popularitatea partidelor radicale. Dacă creşterea economică este cu un punct procentual peste cea prognozată, ponderea voturilor pentru partidele radicale scade cu aproximativ 0,25 puncte procentuale.
Creșterea nivelului de trai avantajează partidele moderate
Creşterile salariale au şi ele un efect de diminuare a voturilor pentru partidele radicale. Dacă aceste creşteri salariale contracarează şocul inflaţionist, voturile pentru partidele de extremă dreapta şi stânga cresc cu doar 1,3 puncte procentuale.
Aceste rezultate se aplică numai perioadelor de inflaţie ridicată neaşteptată, precum criza petrolieră din anii 1970 şi inflația izbucnită după pandemia de Covid-19, urmată de criza energetică provocată de războiul din Ucraina.
Aceasta situaţie explică, în parte, popularitatea lui Donald Trump în SUA, precum şi avansul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi a stângii populiste Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), susţine Jonathan Federle.
Același lucru este valabil și în România, unde inflația și încetinirea economiei în acest an a suflat în pânzele partidelor populiste.
***
Urmărește-ne pe Google News
