Aproximativ 1.000 de oameni de știință din țară și din străinătate participă, între cea de-a șasea ediție a conferinței diasporei științifice, Smart Diaspora 2025, organizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), sub patronajul președintelui României și cu implicarea Academiei Române.
Conferința cuprinde o serie de workshopuri cu tematici vizând domenii avansate de cercetare, precum tendințele actuale și direcții viitoare în Bioeconomie, genomica, niotehnologii, biomateriale, microelectronică, securitate cibernetică, robotică, hidrogen, inteligență artificială, neuroștiințe cognitive, biologie computațională, materiale inteligente ș.a.m.d.
Workshop-urile exploratorii creează mediul propice inițierii de colaborări științifice între cercetătorii români și cei din diasporă, în vederea abordării și promovării unor direcții noi de cercetare și implicarea studenților, doctoranzilor și tinerilor cercetători în activități științifice de actualitate pe plan internațional, menționează organizatorii.
Discursul de deschidere a conferinței, susținut de Daniel David, prezentat într-un comunicat al Ministerului Educației:
„Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a insistat pe experiența proprie în mediul academic din străinătate și din țară, arătând că mecanismele academice specifice de calitate prind greu și temporar dacă nu există arhitectura academică adecvată care să le primească. După experiența proprie în construirea unor astfel de arhitecturi științifice la nivel de departament academic și de universitate, ministrul a descris probabil cea mai importantă reformă a mediului științific românesc din ultimii ani, și anume reorganizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare, prin etapa de evaluare (deja demarată), urmată de etapa de reașezare a arhitecturii (anul viitor), astfel încât din toamna anului 2026 să avem o arhitectură academică modernă. Aceasta este formată din universități, institute ale academiilor, institute naționale și din mediul privat, cu misiuni clar definite, coordonate și fără suprapuneri majore și pregătite să asimileze cele mai bune practici științifice internaționale, în acest sens ministrul invitând diaspora să facă parte din procesul propriu-zis, atât în etapa de evaluare, cât și în etapa ulterioară de dezvoltare. Reforma vine în cel mai complicat an pentru țară de după Revoluția din 1989, prin crizele interne politice și economico-financiare interconectate și în contextul altor crize instituționale și conflictuale internaționale, „anul Hidrei”, așa cum l-a numit ministrul (dar, astfel, crizele pot deveni și oportunități de dezvoltare).”
(Citește și: Două institute de cercetare românești, într-un consorțiu european ce dezvoltă proiecte de apărare)
****
Urmărește-ne pe Google News
