Mark Zuckerberg a depus mărturie, miercuri, în procesul KGM vs. Meta privind efectul nociv al Instagram asupra sănătății mintale a copiilor și dependența acestora de platforme. Procesul din Los Angeles este considerat un moment de cotitură pentru industria tech, cu miză uriașă pentru platforme.
Din cauza mizei de zeci de miliarde de dolari pentru Big Tech, atitudinea lui Mark Zuckerberg, au notat jurnaliștii, a fost mai agresivă, în contrast puternic față de cea pe care miliardarul a avut-o în 2024, în Congresul american, când le-a cerut scuze părinților.
Spre deosebire de audierile din Congres, unde a fost mai conciliant, în fața juraților Zuckerberg a schimbat tactica și a fost mult mai combativ și tehnic, încercând să evite o sentință ce ar putea costa Meta miliarde de dolari.
Cazul
Procesul se concentrează pe cazul unei tinere de 20 de ani (identificată ca KGM) care susține că utilizarea compulsivă a Instagram și YouTube, începută la o vârstă fragedă, i-a provocat depresie severă și anxietate.
Ea susține că giganții tech ce dețin platformele sociale au căutat să obțină profit prin atragerea copiilor către serviciile lor, în pofida faptului că știau că rețelele sociale le pot afecta sănătatea mintală.
KGM acuză că aplicațiile i-au alimentat depresia și gândurile suicidale și încearcă acum să tragă companiile la răspundere.
Meta și Google au negat acuzațiile și au subliniat eforturile lor de a adăuga funcții care să asigure siguranța utilizatorilor, însă o notă internă din 2018 a Instagram precizează; „Dacă vrem să avem succes în rândul adolescenților, trebuie să îi atragem încă din perioada preadolescenței”.
Acuzațiile și dovezile
În SUA, există legea federală COPPA (Children’s Online Privacy Protection Act), care interzice colectarea datelor copiilor sub 13 ani fără acordul părinților.
În proces KGM, Zuckerberg este acuzat că a lăsat cu bună știință copiii sub 13 ani să intre pe Instagram (estimările interne arată 4 milioane de copii sub 13 ani), încălcând spiritul legii COPPA și noile reguli din California care cer o „verificare rezonabilă a vârstei”.
Mark Lanier, avocatul femeii, l-a presat pe Zuckerberg în legătură cu declarația sa din 2024 în fața Congresului, potrivit căreia utilizatorii sub 13 ani nu au acces pe platformă și l-a confruntat pe Zuckerberg cu documente interne ale Meta:
- Avocații susțin că Instagram și YouTube au fost proiectate deliberat ca produse „defecte”, folosind mecanisme de recompensă psihologică (infinite scroll, notificări constante) pentru a crea dependență, similar industriei tutunului sau jocurilor de noroc.
- Au fost prezentate documente interne care sugerează că Meta știa de existența a peste 4 milioane de utilizatori sub 13 ani pe platformă (unii chiar de 6 sau 9 ani), dar a ales să nu impună bariere stricte pentru a nu pierde o generație de utilizatori. Zuckerberg susține că Meta respectă legea prin politica de a șterge conturile raportate ca fiind ale unor copii sub 13 ani, dar avocații acuză că mecanismele de detectare sunt lăsate deliberat slabe pentru a păstra utilizatorii.
- Emailuri interne din 2017 și 2020 arătau angajați criticând dorința lui Zuckerberg de a „atrage utilizatorii sub 13 ani”, unul dintre ei numind acest lucru „dezgustător”. De asemenea, s-au prezentat obiective interne de creștere a timpului petrecut în aplicație de la 40 de minute (2023) la 46 de minute pe zi până în 2026.
CEO-ul Meta Platforms neagă și încearcă să partajeze responsabilitatea cu alte companii tech
Zuckerberg a negat vehement în fața juraților că Instagram ar fi fost proiectat pentru a crea dependență.
El a susținut că scopul Meta este să creeze produse „utile” și că timpul petrecut pe aplicație este doar un „efect secundar” al unei experiențe de calitate.
Meta urmărește o utilizare „sustenabilă”, nu exploatarea timpului utilizatorilor pentru profit, a spus el, respingând accesul că platforma permite accesul copiilor sub 13 ani pe platformele sale, în pofida dovezilor ce sugerează că aceștia reprezintă un segment demografic cheie.
Principalele linii de contracarare a acuzațiilor:
- Zuckerberg a respins ferm termenul de „adicție”, susținând că utilizarea prelungită este un „efect secundar” al valorii pe care utilizatorii o găsesc în aplicație. „Nu încerc să maximizez timpul pe care oamenii îl petrec pe platformă, ci utilitatea acesteia”, a declarat el.
- El a argumentat că verificarea vârstei ar trebui să se facă la nivel de sistem de operare (Apple App Store și Google Play Store), întrucât aplicațiile individuale nu pot confirma identitatea la fel de eficient.
- Întrebat despre eșecul de a bloca copiii sub 13 ani, el a admis: „Mi-aș fi dorit să fi ajuns la soluțiile actuale mai devreme”, dar a insistat că este „foarte complicat” să oprești copiii care mint în legătură cu vârsta lor.
- Referitor la filtrele care promovează chirurgia estetică, Zuckerberg a spus că decizia de a le păstra a ținut de „libertatea de exprimare”, deși a recunoscut că Meta a pauzat temporar unele filtre după feedback-ul negativ. A fost chestionat despre decizia de a păstra filtrele de înfrumusețare (care modifică trăsăturile feței), deoarece experții interni avertizaseră că acestea afectează grav stima de sine a adolescentelor.
Miza – zeci de miliarde de dolari în cele peste 1.600 de procese similare aflate pe rolul instanțelor
Despăgubirile financiare (daune morale și materiale)
Deși suma exactă cerută de tânăra „KGM” nu a fost făcută publică în cifre absolute, este de așteptat ca acest caz precedent, pe care presa internațională și experții în drept îl consideră la fel de important precum primele procese în care a pierdut industria tutunului, de obicei sumele finale, dacă Zuckerberg pierde proesul, sunt împărțite în două categorii:
- Daunele compensatorii pentru costul tratamentelor medicale, terapiei psihologice și pierderea oportunităților educaționale/profesionale cauzate de depresie și anxietate.
- Daune punitive, care sunt și cele mai periculoase pentru Meta și pentru întregul Big Tech. Sunt menite să „pedepsească” compania pentru conduită deliberată. Având în vedere profiturile Meta, juriul ar putea impune daune de sute de milioane de dolari doar în acest caz individual, pentru a trimite un semnal.
Publicația financiară CNBC avertizează că, dacă Meta pierde acest proces, se creează un precedent juridic care va debloca restul de peste 1.600 de procese similare aflate pe rol în SUA, acțiuni inițiate de familii, procurori și districte școlare.
Analiștii estimează că Meta și Google riscă expuneri totale de zeci de miliarde de dolari în despăgubiri combinate dacă instanțele decid că platformele sunt „defecte” prin design.
Spre comparație, în procesele anterioare pe teme de confidențialitate (precum cel cu Cambridge Analytica), Meta a plătit sume record (725 milioane USD), dar acest proces despre sănătate mintală este considerat mult mai periculos din punct de vedere financiar.
Dincolo de bani, reclamanta cere instanței să oblige Meta la o serie de modificări ce implică alte costuri și pierderi de bani:
- Modificarea algoritmilor prin eliminarea funcțiilor care creează dependență (precum scroll-ul infinit sau notificările predictive).
- Implementarea unor bariere tehnologice stricte de verificare a vârstei,mai eficiente decât cele existente în prezent.
- Crearea unui fond masiv, finanțat de Big Tech, pentru tratarea tinerilor afectați de adicția de social media.
(Citește și: Comisia: Modul în care TikTok creează dependență încalcă Regulamentul privind serviciile digitale. Măsuri de atenuare a riscurilor)
****
Urmărește-ne pe Google News
