UPDATE / Guvernul Ilie Bolojan – trecerea prin Parlament: Ce a promis premierul. Votul – 301 pentru, la un necesar de 233

UPDATE 20.20: Membrii Cabinetului Ilie Bolojan au depus jurmântul.

Noi toți ca societate, din momentul acesta, trebuie să ne uităm în viitor, a declarat, luni, președintele Nicușor Dan, după ce membrii noului Guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni.

„Dragi români, începem azi un nou capitol”, a spus șeful statului.

El s-a referit la comentarii din spațiul public care priveau componența Executivului.

„Noi toți ca societate, din momentul acesta, trebuie să ne uităm în viitor”, a arătat Nicușor Dan.

UPDATE 19.30: Preşedintele României Nicuşor Dan, a semnat luni, decretul pentru numirea Guvernului României, condus de premierul Ilie Bolojan, după votul de învestirură din Parlament.

UPDATE: Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu 301 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă.

Conform Constituției, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv 233 voturi favorabile. 

Votul a fost secret, exprimat cu bile.

Parlamentarii de la AUR, S.O.S. România și POT nu au participat la vot.

UPDATE 16.10: Dezbaterile în plenul Parlamentului au început cu discursul premierului desemnat, Ilie Bolojan, care a declarat că România se află în faţa unui test major.

Discursul premierului Bolojan:

• ”Este pentru mine o mare responsabilitate să vin în faţa dumneavoastră ca prim-ministru desemnat. Împreună cu echipa de guvernare, cer astăzi votul de încredere al Parlamentului României, într-un moment decisiv pentru viitorul ţării noastre. Mulţumesc Preşedintelui României, Nicuşor Dan, pentru încredere. Mulţumesc partidelor politice care au decis să lase la o parte diferenţele dintre ele pentru o misiune comună: aceea de a da României un guvern pro-occidental, care să ia măsurile economice necesare pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă şi a repune ţara pe direcţia dezvoltării”.

• Ilie Bolojan a arătat că doreşte să se adreseze tuturor cetăţenilor României, care aşteaptă de la noi o schimbare de mentalitate şi de acţiune politică. ”Le transmit că îmi asum această poziţie ştiind foarte bine situaţia în care se află România. Îi asigur pe toţi cetăţenii că reformele şi eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare şi prosperitate vor începe cu statul şi clientela politică”.

• ”Mă voi concentra pe urgenţele pe care le avem de gestionat. Dacă voi primi votul Parlamentului, ca prim-ministru voi avea trei direcţii prioritare: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect pentru cetăţenii ţării noastre. În ciuda provocărilor economice, geopolitice şi sociale, Guvernul României şi majoritatea care îl susţine îşi vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanţă în administraţie, dezvoltarea României şi recâştigarea încrederii şi a speranţei. Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbţia fondurilor europene, continuarea investiţiilor, sprijinirea mediului de afaceri şi menţinerea solidarităţii sociale”.

• Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului, care să asigure o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetăţeni, prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public şi politici sociale oneste, care încurajează şi respectă munca.

• ”Desigur, ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar trebuie să ţinem cont că în absenţa măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării şi costuri mari pentru oameni şi companii. În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil şi respectat, atât intern, cât şi extern. Totul depinde de voinţa noastră de a acţiona corect, direct şi la timp, fără calcule electorale. În faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizaţie, fără privilegii”.

• ”România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere şi timp. Este momentul pentru decizii mature şi durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem şi înţelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greşelile trecutului. Suntem în faţa unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât îşi poate permite, chiar şi pentru salarii şi pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc”.

• ”Dacă vom continua să menţinem reglementări împovărătoare şi o administraţie ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene şi a relansării economice. Iar dacă vom mai tolera risipa şi indolenţa în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor şi a partenerilor noştri. Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă şi reconstrucţie, de ieşire din rutină şi de recâştigare a direcţiei corecte. Acestea nu sunt doar nişte cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică şi cu administraţia publică”.

• Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie şi, de multe ori, populistă, ceea ce a dus România în situația actuală: ”Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetăţenilor ţării noastre pentru situaţia în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greşelile trecutului. Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente şi ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacităţii de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări şi ne va reda încrederea investitorilor”.

• ”Un stat modern trebuie să îşi plătească datoriile, să îşi respecte angajamentele şi să nu îşi mintă cetăţenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli şi vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administraţiei. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea şi fără a penaliza munca şi investiţia. Vom combate evaziunea fiscală”, a spus premierul desemnat, în plen.

• Problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa şi lipsa de eficienţă. ”Avem o administraţie publică învechită, împovărată de birocraţie, dubluri de funcţii şi de instituţii. Ne confruntăm cu lipsă de performanţă, ineficienţă cronică şi instituţii scăpate de sub control. Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcţional al instituţiilor şi o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât şi în administraţia publică locală. Simplificarea şi digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă”.

• Premierul desemnat a menţionat că, pe descentralizare, vor reduce structurile administrative şi vor profesionaliza resursa umană. ”Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcţia publică va fi condiţionată de competenţă, integritate şi rezultate. Doar aşa putem reda încrederea cetăţenilor în stat”.

• „Un stat care îşi respectă cetăţenii este un stat care le oferă şanse egale, care sprijină munca şi iniţiativa şi care nu transformă ajutoarele sociale în dependenţă. Un stat care înţelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viaţă de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte”.

• ”Ne vom concentra pe servicii publice de calitate — în educaţie, în sănătate şi în administraţie. Vom susţine depolitizarea finanţelor, a şcolilor şi a spitalelor, nu prin pseudo-concursuri, ci prin impunerea unor criterii de performanţă şi prin aplicarea lor. Vom susţine meritocraţia şi profesionalismul. Vom proteja persoanele vulnerabile şi vom combate ferm abuzurile. Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt”.

• ”Vă chem astăzi la un vot de conştiinţă, pentru un guvern care nu vine cu promisiuni goale, ci cu un mandat de reconstrucţie. Vom greşi dacă vom trata acest vot ca pe un joc politic. Nu este. Este o alegere între ceea ce trebuie făcut şi ceea ce am făcut până acum. Vom fi un guvern al deciziilor, nu al vorbelor. Ştim că va fi greu. Dar avem de partea noastră adevărul, nevoia şi voinţa de a face ceea ce trebuie. România are şansa unei noi direcţii. Haideţi să nu o irosim”.

UPDATE 16.00: S-a încheiat audierea miniștrilor, toți cei desemnați au primit aviz favorabil, o simplă procedură. La 16.30 începe ședința de plen a Parlamentului.

UPDATE: Energia produsă în termocentralele pe cărbune din Valea Jiului este foarte importantă pentru echilibrarea sistemului energetic național și, din acest motiv, intenția României este aceea de a prelungi cu cel puțin trei ani închiderea acestor termocentrale, a declarat, luni, ministrul propus pentru portofoliul de la Energie, Bogdan-Gruia Ivan, la finalul audierilor în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.

• „Nu îmi doresc să se închidă nici centralele pe cărbune din Valea Jiului. Am început o discuție foarte clară cu domnul ministru, și vreau să o continui. Am discutat cu doi vicepreședinți ai Comisiei Europene în ultimele două zile. Vreau ca vocea României să fie una foarte clară, să prelungim cu cel puțin trei ani de zile închiderea acestor termocentrale pentru că suntem într-o situație extrem de complexă. Sunt zile în care pentru echilibrarea sistemului energetic național zona de termo poate să ducă până la 30-35% din consum”.

• Înainte de a vorbi despre o potențială închidere a termocentralelor pe cărbune, România trebuie să aibă alternative sub forma centralelor cu gaz, care sunt în procedură de achiziție publică. Și, de asemenea, trebuie respectată obligativitatea prevăzută în legea siguranței naționale privind rezerve de cărbune, pentru situații de criză, asigurată la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).

• Referindu-se la situația din Valea Jiului, Bogdan-Gruia a spus că aceasta reprezintă o prioritate pentru el, la fel ca și ceea ce se întâmplă în județul Hunedoara și în județul Gorj și în alte județe unde există infrastructură energetică. „Împreună cu dumneavoastră, cu membrii comisiei, îmi doresc ca o prioritate a mandatului să fie să ajungem pe teren, pentru că situația pe care o vezi la fața locului, cu toate datele, este extrem de relevantă și importantă pentru a lua decizi ulterior, iar acest lucru vreau să îl facem împreună”.

• „Împreună cu colegii din minister o să vedem care sunt resursele. Eu lucrez foarte clar pe termene, pe responsabili și pe asumare. Și cei care o să fie cu o delegare pe anumite atribuții foarte clare o să trebuiască să răspundă, să dea raportul săptămânal, legat de modul în care evoluează proiectele din aceste zone”.

UPDATE: Alexandru Nazare a primit luni aviz favorabil în comisii pentru Ministerul Finantelor.

El a explicat în Comisie că cel mai mare pericol pe care trebuie să-l evite guvernanții este ca ţara să ajungă în categoria junk. El a mai spus că îşi doreşte ca ANAF să le facă viaţa antreprenorilor români cât mai uşoară posibil. Nu este normal ca instituţia să se îndrepte cu fermitate doar către micii antreprenori, în timp ce marii evazionişti sunt ocoliţi.

Principalele declarații:

• ”Sunt perfect conştient că, fără măsuri serioase, riscurile la adresa României sunt mari. Cel mai mare pericol pe care trebuie să-l evităm este ca ţara noastră să ajungă în categoria junk, un scenariu care ar afecta grav încrederea investitorilor şi stabilitatea economică”.

• ”România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv nu din obligaţie, ci din propria ambiţie”. ”Acesta trebuie să devină un obiectiv fundamental, asumat cu responsabilitate”.

• ”În acelaşi timp, îmi doresc ca ANAF să le facă viaţa antreprenorilor români cât mai uşoară posibil. Nu este normal ca instituţia să se îndrepte cu fermitate doar către micii antreprenori, în timp ce marii evazionişti sunt ocoliţi. E nevoie de echitate, seriozitate şi reforme reale”.

UPDATE: Deputatul PSD Alexandru Rogobete, nominalizat pentru Ministerul Sănătăţii în Cabinetul Bolojan, a primit luni avizul Comisiilor parlamentare pentru sămătate.

Rogobete, care este şi preşedinte al Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaţilor, a înregistrat 30 de voturi favorabile şi 10 voturi împotrivă.

Alexandru Rogobete afost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila și a fost susținut penrtu a ocupa acest portofoliu de către preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis.

Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă. 

UPDATE: Funcția de viceprimar la unităţile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori, ministrul propus la portofoliul Dezvoltării, Cseke Attila.

De asemenea, vor fi reanalizate unele indemnizaţii şi sporuri.

”Sunt două astfel de sporuri pe care sunt prevăzute în programul de guvernare la partea de administraţie. Şi anume, sporul pentru fonduri europene, unde există un sistem care, din punctul nostru de vedere astăzi, este un sistem rigid. Ne trebuie un sistem mai flexibil, un sistem care este bazat pe performanţa funcţionarului sau a personalului contractual. Cel care produce, cel care aduce absorţie de fonduri europene să beneficieze într-o măsură maximă de aceste sporuri şi să putem să facem diferenţă în ceea ce priveşte eficienţa funcţionarilor în administraţia publică, centrală şi locală. Şi vom propune un alt sistem bazat pe alte criterii, inclusiv pe un raport de progres care să fie aprobat de către ordonatorul principal de credite, fie că e vorba de un minister sau de o primărie”, a spus ministrul propus la Dezvoltare.

Se modifică prevederile privind numărul de angajați raportat la populație, pentru a putea reduce schemele acolo unde există diminuări ale numărului de locuitori – prin aplicarea acestor modificări legislative, numărul angajaților din administrația locală ar putea fi redus cu peste 18.000 de lucrători.

”Pe de-o parte vom elimina limitarea care există astăzi în Ordonanța 16 pe 2010 cu privire la numărul de personal ce poate fi angajat la categoriile de UAT-uri, astfel încât atunci când este vorba de o scădere a populaţiei într-o unitate administrativ-teritorială, să nu se menţină acelaşi număr de angajaţi. Şi acest lucru să fie proporţional, evident şi invers valabil atunci când avem o creştere a populaţiei. Atunci, sigur, nevoile sunt mai mari. Vom face şi acest impact. Este vorba despre 18.390 de posturi din simularea noastră, care pot să dispară prin această formulă, dar încă o dată, cel mai important este criteriul profesional. Adică nu venim peste tot, pentru că sunt UAT-uri la care numărul acesta de personal este un număr suficient şi profesionist şi sunt şi autorităţi locale unde, ca să spun aşa, s-a sărit calul şi acolo trebuie intervenit. Şi se intervine pe acest criteriu”, a menţionat el. 

UPDATE: Florin Barbu, ministrul propus la Agricultură (cel care deține și acum portofoliul și provine din anturajul social – democratului paul Stănescu, unul dintre cei mai puternici lideri PSD), a răspuns, întrebat despre efectul creșterii TVA: ”Chiar dacă fermierii vor avea un TVA mai mare la inputuri, la alte utilităţi, având taxarea inversă la cereale, îşi vor recupera prin rambursare acel TVA de la buget”.

De asemenea, el mai declarat, după ieșirea de la audieri, că s-a format la Ministerul Agriculturii un grup de lucru ce analizează situația generată de eliminarea, de la 1 iulie, a adaosului comercial pentru produsele alimentare.

UPDATE: Ministrul propus al Justiției, Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, a vorbit în timpul audierilor despre necesitatea digitalizării instanțelor pentru creșterea eficienței și transparenței actului de justiție.

La celelalte reforme menite să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar, de substanță, prevăzute și în programul de guvernare, Radu Marinescu s-a referit mai puțin.

UPDATE: Primii miniştri care au intrat la audieri sunt Florin Barbu, propus la Agricultură, Cseke Attila, la Dezvoltare şi Ivan Gruia, la Energie.

Ultimul ministru care va intra în audieri este Demeter Andras ISTVAN, la Ministerul Culturii. 

Plenul comun pentru votul de învestitură al Guvernului Ilie Bolojan va începe la 16.30. 

****

Știrea inițială:

Protocolul coaliției de guvernare a fost semnat luni dimineață, când s-au făcut și ultimele retușuri pe marginea programului de guvernare, iar până la sfârșitul zilei urmează învestirea Guvernului Ilie Bolojan, după această procedură derulată în timp record. Liderii formațiunilor ce compună coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale – au anunțat deja că urmează reforme structurale și măsuri dure, care vor însemna  și ”durere”.

Declarațiile liderilor partidelor de coaliție, la anunțarea semnării acordului politic

Ilie Bolojan:

• ”Acest document, alături de programul de guvernare, închide practic procedurile necesare pentru formarea noului guvern, în aşa fel încât, după prânz, să înceapă auderea ministrilor în comisiile parlamentare şi după amiază votul în Parlament”.

• ”Mulţumesc partenerilor de coaliţie, pentru că, indiferent de orientările doctrinare, indiferent de conflictele care au fost în trecut, în faţa acestei situaţii dificile pentru România, generată de criza bugetară, am avut maturitatea şi responsabilitatea să ajungem la un acord politic, care să asigure o guvernare stabilă în România”.

Sorin Grindeanu:

• ”Partidul Social-Democrat a hotărât să intre în această coaliţie, aşa cum ştiţi, în urmă cu două zile, în urmare a unei consultări lărgite. Aproape 5.000 de membri PSD au votat, într-un procent important, peste 70%, să facem parte din această coaliţie”.

• ”Asta înseamnă că Partidul Social-Democrat va fi un partener responsabil şi onest în această coaliţie. Avem foarte multe lucruri de făcut şi, în acest mod, înţelegem să intrăm în această coaliţie”.

Dominic Fritz:

• ”USR intră în această coaliţie cu speranţă şi voinţă să reclădim încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi să reaprindem ambiţia României de a-şi atinge potenţialul”.

• ”Ne despart unele lucruri, dar am găsit un consens că în această criză trebuie să combatem hotărât extremismul în România şi să scoatem această ţară din criză cu decizii ferme, cu reforme structural. Şi alături de premierul Ilie Bolojan, dar şi alături de preşedinte, Uniunea Salvaţi România va fi un partener onest, un partener responsabil şi un partener deschis pentru societate în această guvernare”.

Kelemen Hunor:

• ”Am reuşit să formăm o coaliţie majoritară de peste 60%, stabilă. Este poate cea mai complicată coaliţie în ultimii 25 de ani, dar trăim vremuri interesante şi trebuie să găsim combustibil şi trebuie să avem rezervă de a reda încrederea cetăţenilor în clasa politică”.

• ”Asta este lucrul cel mai important şi Uniunea Democrată Maghiară din România la cele două ministere unde va propune miniştri, va face tot ce depinde de noi. Vom pune experienţa, seriozitatea şi predictibilitatea în slujba oamenilor, în slujba cetăţenilor”.

• ”Sigur că ne aşteaptă decizii grele, care vor însemna şi între ghilimele durere, dar dacă există un deziderat, dacă există un scop şi dacă se poate arăta că lucrurile se vor aşeza într-o normalitate, atunci sunt convins că acest guvern va avea şi susţinerea cetăţenilor şi este un lucru important. Pentru acest lucru vom munci în această coaliţie.”

Varujan Pambuccian:

”Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a semnat şi el în dimineaţa aceasta acordul de coaliţie şi acordul şi programul de guvernare au fost îndelung negociate cu suişuri şi coborâşuri, aşa cum este firesc. Din fericire avem în momentul de faţă o formulă care ne mulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură şi nu nemulţumeşte pe toţi în aceeaşi măsură. Ceea ce este bine pentru că înseamnă că am ajuns la o formulă echilibrată”, a spus Varujan Pambuccian, la Senat. El a menţionat că ceea ce au trecut în Programul de guvernare trebuie pus în practică. ”De aici încolo, lucrurile care sunt scrise acolo vor trebui discutate, gândite şi puse în practică, sperând câteva lucruri, că parcursul atlantic al României – aici nu mai e o speranţă, e o certitudine – va fi păstrat, că ajustările necesare vor fi făcute în aşa fel încât să fie cât mai juste, echilibrate şi nedureroase şi că dezvoltarea economică şi socială va rămâne o constantă a noului guvern”.

Lista miniștrilor :

Premier: Ilie Bolojan. A fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028. 

Vicepremier PSD: Marian Neacşu. A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu. 

Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu. Trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, Cătălin Predoiu va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL cât timp Ilie Bolojan a asigurat tranziţia de la Klaus Iohannis la Nicuşor Dan. 

Vicepremier USR: Ionuţ Moşteanu. Deputat USR la al treilea mandat, Ionuţ Moşteanu a fost unul dintre liderii USR care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială. 

Vicepremier UDMR: Tanczos Barna. Iniţial, a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru Tanczos Barna. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu. 

Vicepremier tehnocrat: Dragoş Anastasiu. Numit în guvern la cerinţa premierului Ilie Bolojan, Dragoş Anastasiu va coordona reforma aparatului bugetar. Liderii coaliţiei de guvernare l-au ironizat în şedinţele interne, numindu-l ”Elon Musk de România”, susţin sursele citate. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului Nicuşor Dan. 

Lista de miniştri: 

1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR. 

2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT. 

3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN. 

4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni. 

5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat. 

6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis. Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă. 

7. Oana Ţoiu – ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil. 

8. Daniel David – ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie. 

9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali. 

10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta. 

11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură, unul dintre oamenii săi de încredere. Aşadar, Paul Stănescu rămâne influent în partid. 

12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu. 

13. Radu Miruţă –  ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu. 

14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Dacian Cioloş şi Dragoş Anastasiu au susţinut, în discuţiile cu premierul Ilie Bolojan, ca Dragoş Pîslaru să primească funcţia de ministru al Fondurilor Europene, susţin surse politice pentru News.ro. 

15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş. 

16. Demeter András István – ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public. 

(Citește și: Acordul politic între partidele guvernamentale – semnat: Prevederile. Documentul include o rotativă)

****