De marți, 6 mai 2025, Germania urmează să intre într-o nouă epocă: odată cu instalarea lui Friedrich Merz (CDU) în funcția de cancelar, Berlinul face și o schimbare istorică de direcție: renunță la complexele acumulate în peste 100 de ani de agresiune pedepsită dur de aliați și se reîntoarce în dezvoltarea militară.
Așa numita Zeitenwende – care presupune și o altă abordare a economiei și asumarea de locomotivă europeană.
O expresie atribuită fostului secretar de Stat american, Henry Kissinger, descrie Germania ca fiind „prea mare pentru Europa, prea mică pentru lume”. Altfel spus, nu va fi niciodată o superputere globală, dar nu poate evita să aibă o poziție dominantă pe Bătrânul Continent. Cu o armată bine înzestrată, cea mai mare putere economică europeană ar putea deveni o forță hegemonică regională sau ar risca să fie percepută ca atare, scrie Foreign Affairs. Riscul vine dinspre Alternative für Deutschland (AfD), formațiunea declarată recent „entitate extremistă”, tot mai populară în rândul alegătorilor și susținută și de peste Ocean.
Noul cancelar Merz pune în operă o politică articulată deja: în februarie 2022, la câteva zile după ce Rusia invadase Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a ținut un discurs istoric în Bundestag, unde a declarat că lumea trăieste „un punct de cotitură” – „Zeitenwende”.
„Și asta înseamnă că lumea de după nu va mai fi la fel precum cea de dinainte. Problema centrală este dacă puterea poate prevala asupra legii. Dacă îi permitem lui Putin să întoarcă ceasul înapoi, în secolul al XIX-lea și în epoca marilor puteri. Sau dacă avem puterea să-i ținem în frâu pe fanaticii războiului, precum Putin. Pentru aceasta este nevoie de putere. Da, intenționăm să ne apărăm libertatea, democrația și prosperitatea”, declara Scholz.
Cu acel prilej, cancelarul a promis să crească cheltuielile pentru apărare, să trimită mai mult ajutor Ucrainei și să reducă rapid dependența energetică a Germaniei de Rusia. În cele din urmă, Zeitenwende a fost un punct de cotitură doar cu numele. Împiedicat de luptele interne, Scholz nu a reușit să reformeze apărarea Germaniei, scrie Foreign Affairs.
„Back on track” de pe 6 mai
Parlamentul de la Berlin se reunește, pe 6 mai, pentru a-l alege pe conservatorul Friedrich Merz în funcția de cancelar. El va conduce o coaliție de guvernare din care vor face parte și social-democrații germani și, încă de la primele sale discursuri, a apărat decizia de relaxare a „frânei datoriei” (limitarea împrumuturilor până la 0,35% din PIB), ceea ce va permite majorarea cheltuielilor pentru apărare și elaborarea unui pachet de măsuri pentru infrastructură, în valoare de 500 de miliarde de dolari.
„Germany is back on track”, i-a transmit Merz președintelui american, Donald Trump, cu care intenționează să vadă la scurt timp după preluarea mandatului de cancelar.
Foreign Affairs pune punctul pe „i” și spune că noul șef al Guvernului de la Berlin are șansa să facă tot ce nu a putut face Scholz: „Viitorul guvern german pare gata să-și declare independența față de Washington. Germania se pregătește pentru un viitor în care Statele Unite nu mai garantează în mod fiabil securitatea Europei. Această nouă Germanie va putea sprijini Ucraina fără a fi nevoită să se alinieze Washingtonului. Germania va fi mai puțin legată de un președinte american imprevizibil, care refuză să se consulte cu Europa în privința Ucrainei”.
O sarcină enormă și riscantă
În condițiile prelungirii conflictului din Ucraina, Germania va trebui să-și asume responsabilitatea principală pentru descurajarea Rusiei în Europa – o sarcină enormă și riscantă. Avertismentul Foreign Affiars este cât se poate de clar: „Dacă forme mai intense de naționalism ar prinde contur în Europa, o armată germană reorganizată ar putea cădea în mâinile unui guvern extremist, care ar putea apoi să o folosească pentru a intimida vecinii Germaniei”.
O Germanie reînarmată va rămâne o forță a binelui numai dacă guvernul său va reuși să evite să cadă în mâinile ultranaționaliștilor. De generații întregi, Europa a cunoscut o Germanie care nu dorește să recurgă la forța militară. „După ce a trăit ororile naționalismului extrem în anii 1930 și 1940, Germania nu avea nicio dorință de a lupta sau de a alimenta tensiunile cu vecinii săi. Cu toate acestea, naționalismul – deja în ascensiune în locuri atât de diferite precum China, Rusia și Statele Unite – poate fi contagios, iar liderii carismatici îl pot duce în direcții imprevizibile”, concluzionează Foreign Affairs.
Rolul SUA în adaptarea Europei la o Germanie reînarmată
Statele Unite pot ajuta Europa să se adapteze la o Germanie reînarmată. Dacă administrația Trump este hotărâtă să-și reducă prezența în Europa, ar trebui să o facă treptat.
După Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au devenit o putere de echilibru – mai întâi în Europa de Vest, apoi, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și în Europa Centrală și de Est. O ieșire treptată din teatrul european, în timpul căreia Statele Unite își retrag încet resursele militare, astfel încât țările europene să le poată înlocui cu ale lor, ar fi de preferat unei retrageri bruște. Schimbările pripite ar putea lăsa un vid de putere propice fricii și suspiciunii. Dacă este planificată corespunzător, o Germanie reînarmată ar putea fi exact ceea ce are nevoie Europa.
Deocamdată însă, semnalele de peste Ocean nu merg în direcția echilibrului. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a criticat decizia Germaniei de a clasifica AfD drept „entitate extremistă”. „Germania tocmai a acordat agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu este democrație – este tiranie deghizată”, a scris Rubio pe platforma de socializare X.
„Asta este democrația”, i-a replicat Ministerul de externe de la Berlin, precizând că decizia a fost luată în urma unei „anchete aprofundate și independente” și că poate fi contestată. „Istoria ne-a învățat că extremismul de dreapta trebuie oprit”, a subliniat concluziona declarația, făcând referire la regimul nazist al lui Hitler.
Lars Klingbeil, liderul SPD care se așteaptă să devină vicecancelar și ministru de finanțe, a declarat că, deși nu se va lua nicio decizie pripită, guvernul va lua în considerare interzicerea AfD. „Ei vor o țară diferită, vor să distrugă democrația noastră. Și trebuie să luăm acest lucru foarte în serios”, a spus Klingbeil, pentru ziarul Bild.
(Citește și: „Marea coaliție de la Berlin: Cine va deține posturile-cheie în guvernul care a promis să pună Germania „back on track”)
***
Urmărește-ne pe Google News
