Președintele Chinei, Xi Jinping (foto), a jurat să reunifice China și Taiwanul în discursul său anual de Revelion, rostit la Beijing, potrivit The Guardian.
Vorbind la o zi după încheierea unor exerciții militare chineze intense în jurul Taiwanului, Xi a declarat: „Reunificarea patriei noastre, o tendință a vremurilor, este de neoprit.”
China revendică Taiwanul, o insulă autoguvernată, ca parte a teritoriului său și a promis de mult timp să o anexeze, folosind forța dacă va fi necesar.
Serviciile de informații americane sunt tot mai îngrijorate de capacitățile în continuă dezvoltare ale forțelor armate chineze de a lansa un astfel de atac, dacă Xi va decide că momentul este potrivit.
Armata Populară de Eliberare a Chinei a simulat o blocadă a principalelor porturi din Taiwan
Luni și marți, Armata Populară de Eliberare a Chinei a lansat exerciții militare cu muniție reală în jurul Taiwanului, simulând o blocadă a principalelor porturi și trimițând marina, forțele aeriene, forța de rachete și garda de coastă pentru a încercui insula principală a Taiwanului. Exercițiile, denumite „Misiunea Justiției 2025”, s-au apropiat mai mult de Taiwan decât manevrele anterioare și au implicat cel puțin 200 de avioane de luptă pe parcursul celor două zile, cel mai mare număr din ultimul an. Taiwanul a declarat că 27 de rachete au fost lansate spre insulă, mai multe dintre ele căzând la mai puțin de 27 de mile nautice de coastă.
Miercuri, exercițiile se încheiaseră, dar Taiwanul a rămas în stare de alertă ridicată, cu 25 de nave ale marinei și gărzii de coastă chineze încă în jurul insulei, iar două baloane de supraveghere au fost lansate, unul dintre ele zburând de-a lungul coastei nordice a Taiwanului.
Analiștii se așteptau la aceste exerciții înainte de sfârșitul anului, dar comentatorii chinezi le-au legat și de recenta aprobare de către guvernul SUA a unei vânzări record de arme către Taiwan, în valoare de 11 miliarde de dolari (8 miliarde de lire sterline).
„Axa destabilizării”
Xi a spus că China „îmbrățișează lumea cu brațele deschise” și a evidențiat mai multe conferințe multilaterale găzduite de Beijing în acest an, inclusiv Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai din august, când lideri mondiali precum Vladimir Putin (Rusia), Narendra Modi (India) și Recep Tayyip Erdoğan (Turcia) s-au reunit la Tianjin, un oraș-port din apropierea Beijingului.
Difuzarea discursului lui Xi la televiziunea de stat chineză a fost intercalată cu mai multe imagini de la cea mai mare paradă militară organizată vreodată de China, desfășurată în septembrie pentru a marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul paradei, considerată o demonstrație neîngrădită de forță militară, Xi, Putin și liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, au stat unul lângă altul la Beijing – o aliniere geopolitică numită „axa destabilizării”.
Un element central al viziunii lui Xi privind o nouă ordine mondială este anexarea Taiwanului și sprijinul altor țări pentru recunoașterea Taiwanului ca parte a „unei singure Chine”, condusă de Partidul Comunist Chinez de la Beijing, lucru pe care majoritatea populației taiwaneze îl respinge.
Mai multe guverne au criticat exercițiile Chinei din această săptămână
Totuși, mai multe guverne au criticat exercițiile Chinei din această săptămână, inclusiv Regatul Unit, Japonia, Australia, Filipinele, UE și SUA. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că a depus „proteste serioase” față de aceste comentarii, susținând în mod eronat că politicile interne ale acestor țări recunosc Taiwanul ca parte a Chinei.
„Cea mai mare amenințare la adresa păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan este reprezentată de activitățile separatiste ale forțelor pentru ‘independența Taiwanului’ și de complicitatea și sprijinul extern pentru aceste activități”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian.
În discursul său, Xi a evidențiat și „Ziua Retrocedării Taiwanului”, o zi comemorativă creată în 2025 pentru a marca aniversarea sfârșitului dominației imperiale japoneze în Taiwan, în 1945. În acest an, Taiwanul a adoptat de asemenea o lege prin care recunoaște data de 25 octombrie ca sărbătoare națională. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost o temă importantă în retorica politică din China și Taiwan în acest an. China și-a subliniat rolul în înfrângerea Japoniei în acel conflict, rol pe care consideră că Occidentul l-a subestimat.
Președintele Taiwanului a comparat țara cu democrațiile europene din anii 1930, când s-au confruntat cu amenințarea Germaniei naziste
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a susținut anul acesta un discurs ferm, comparând Taiwanul cu democrațiile europene din anii 1930, care s-au confruntat cu amenințarea Germaniei naziste.
În propriul său discurs de Anul Nou, rostit joi dimineață, Lai a avertizat din nou asupra „ambițiilor expansioniste în creștere” ale Chinei și a promis să „apere cu fermitate suveranitatea națională”.
El a îndemnat, de asemenea, partidele de opoziție din Taiwan – care controlează parlamentul – să nu mai blocheze un proiect de lege special care ar crește bugetul apărării.
„În fața ambițiilor militare alarmante ale Chinei, Taiwanul nu are timp de așteptat și cu siguranță nu are timp să se consume în conflicte interne”, a spus Lai.
Discursul lui Xi a lăudat și progresele Chinei în dezvoltarea tehnologiilor de vârf în acest an, menționând roboți de kickboxing și Tianwen-2, o misiune de explorare a cometelor lansată în mai. El a subliniat, de asemenea, succesul global al exporturilor culturale chineze, precum jocul video Black Myth: Wukong și filmul de animație Ne Zha 2.
Mai devreme în cursul zilei, Xi s-a adresat unei reuniuni a oficialilor de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez și a declarat că China este pe cale să își atingă obiectivul de creștere economică de 5% din PIB.
(Citește și: ”China a simulat o blocadă a Taiwanului, în a doua zi de manevre militare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
